Într-un pas important spre știința deschisă, o echipă internațională de cercetători a lansat cea mai mare și mai detaliată hartă a universului realizată vreodată. Proiectul, numit COSMOS-Web, reunește aproape întreaga istorie a cosmosului într-un singur set amplu de date. Creată folosind informații colectate de telescopul spațial James Webb (JWST), noua hartă include imagini și un catalog impresionant cu aproape 800.000 de galaxii.
Cercetătorii din spatele acestui efort provin de la UC Santa Barbara și Rochester Institute of Technology, și au realizat o panoramă cosmică ce pune sub semnul întrebării idei vechi despre formarea galaxiilor timpurii, potrivit Mediafax.
The new COSMOS-Web survey provides an unprecedented view of the universe, combing both breadth & depth.
It includes detailed information about 800,000 galaxies spanning more than 75% of cosmic history. And you can browse through it yourself online.https://t.co/1prTWs8r2I pic.twitter.com/znvxjcx2FX
— Corey S. Powell (@coreyspowell) June 9, 2025
„Scopul nostru a fost să construim acest câmp profund al spațiului la o scară fizică mult mai mare decât tot ce s-a făcut până acum”, a declarat profesoara Caitlin Casey, co-coordonatoare a colaborării COSMOS-Web, alături de Jeyhan Kartaltepe de la Rochester Institute of Technology.
Casey compară imaginea obținută cu faimosul „Hubble Ultra Deep Field”:
„Dacă acel câmp ar încăpea pe o coală obișnuită de hârtie, imaginea noastră ar fi un mural de aproape 4 metri pe 4 metri, la aceeași adâncime. Este impresionant de mare.”
Această imagine surprinde universul așa cum arăta în urmă cu aproximativ 13,5 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că acoperă circa 98% din istoria cosmică cunoscută (având în vedere că vârsta universului este estimată la 13,8 miliarde de ani).
Obiectivul cercetătorilor nu a fost doar identificarea unor galaxii îndepărtate, ci și înțelegerea mediului în care acestea au apărut.
„Cosmosul este organizat în regiuni dense și goluri vaste,” explică Casey. „Ne-am dorit mai mult decât să găsim cele mai îndepărtate galaxii – am vrut contextul mai larg: unde trăiau acestea.”
Înainte ca JWST să înceapă observațiile, astronomii, folosind instrumente mai vechi precum Telescopul Hubble, considerau că galaxiile formate în primele 500 de milioane de ani după Big Bang erau extrem de rare.
„Are sens — după Big Bang e nevoie de timp pentru ca materia să se adune gravitațional, să se formeze stelele,” a spus Casey.„Dar marea surpriză este că JWST ne arată de 10 ori mai multe galaxii decât ne-am fi așteptat la aceste distanțe incredibile. Vedem și găuri negre supermasive care nici măcar nu erau vizibile cu Hubble, și nu vedem doar mai multe galaxii,” adaugă ea, „vedem tipuri complet noi de galaxii și găuri negre.”
Deși aceste date oferă una dintre cele mai detaliate priviri asupra universului timpuriu, ele nu rezolvă toate necunoscutele. Din contră – ridică și mai multe întrebări.
„De când telescopul a fost activat, ne întrebăm: distrug aceste date modelul cosmologic actual?”„Universul producea prea multă lumină prea devreme – avea doar 400 de milioane de ani să formeze o masă stelară echivalentă cu un miliard de sori.”
„Pur și simplu nu știm cum s-a putut întâmpla asta. Avem multe detalii de descifrat și și mai multe întrebări fără răspuns,” a concluzionat Casey.
