Peste o sută de sportivi care au obținut medalii la Jocurile Olimpice 2024 au fost nevoiți să-și returneze distincțiile din cauza că acesetea începeau să se deterioreze, transmite antena3.ro, cu referire la cotidianul La Lettre.

Problemele legate de fisurile de pe medaliile olimpice ale Monnaie de Paris provoacă o oarecare agitație la vârful organizației. Potrivit La Lettre, directorul general al prestigioasei instituții, Marc Schwartz, tocmai i-a sacrificat de urgență pe cei trei șefi principali ai producției sale.

Directorul său industrial, Jacky Frehel, a anunțat la sfârșitul lunii noiembrie că va pleca la sfârșitul lunii ianuarie. Éric Matte, directorul de producție al fabricii din Paris, responsabilă cu fabricarea medaliilor olimpice, nu s-a mai prezentat la unitate din 2 octombrie, deși trebuia să participe la reuniuni a doua zi. La rândul său, Hélène Juton, responsabilă cu calitatea, sănătatea, securitatea și mediul, și-a părăsit biroul în aceeași lună, înainte de a-și anunța plecarea la 13 decembrie.

Aceste plecări forțate, care ar putea lua forma unor rupturi convenționale, își au originea în problemele de calitate ale finisajelor medaliilor acordate în această vară sportivilor olimpici și paralimpici.

Potrivit informațiilor La Lettre, peste 100 de medalii defecte au fost deja returnate de sportivii nemulțumiți Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice și Paralimpice Paris 2024 (Cojop) în doar patru luni.

Încă din 2 august, skateboarderul american Nyjah Huston și-a postat medalia de bronz pe rețelele de socializare, arătând-o în stare deplorabilă, la doar zece zile după ce a fost pusă pe podium.

Acest caz extrem de mediatizat este departe de a fi izolat. Înotătorul Maxime Grousset a făcut o observație identică la 9 august, la cinci zile după ce a primit o medalie.

De fapt, Monnaie de Paris se luptă cu calitatea defectuoasă a finisajelor sale de cel puțin cincisprezece luni, cu mult înainte de începerea Jocurilor Olimpice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cauza acestor finisaje care se scorojesc este în mod clar legată de anticiparea insuficientă a unei schimbări de reglementare de către conducerea instituției publice.

#medalii JO #nemulțumire #oxidare #sportivi olimpici

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.