În 2010, Steve Jobs spunea că acasă „a pus limite pentru câtă tehnologie folosesc copiii” lui. De atunci, tot mai mulți investitori și directori generali de companii au ajuns să impună reguli drastice în acest sens, iar miliardari din industrie își cresc copiii ținându-i cât mai departe exact de afacerile pe care ei le dezvoltă, scrie antena3.ro.
Încă din 2010, cofondatorul Apple Steve Jobs i-a spus unui reporter de la The New York Times că, copiii lui nu folosiseră niciodată un iPad și că „limităm câtă tehnologie folosesc copiii noștri acasă”. De atunci, tot mai mulți oameni influenți din Silicon Valley au început să pună reguli stricte pentru ecrane în familie, mai ales odată cu ascensiunea rețelelor sociale și a clipurilor.
În ultimii ani, folosirea excesivă a dispozitivelor de către copii s-a răspândit pe măsură ce părinții ocupați recurg la ecrane ca să obțină puțină liniște. Fenomenul s-a accelerat atât de mult încât unii copii mici, obișnuiți să stea multe ore cu ochii ațintiți în ecrane, au ajuns să fie numiți „copiii iPad”.
În medie, copiii din SUA cu vârste între 8 și 18 ani petrec 7,5 ore pe zi privind sau folosind ecrane, potrivit Asociației Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului.
Cofondatorul YouTube, Steve Chen, a spus anul trecut, la o discuție la Stanford Graduate School of Business, că ar fi mai sănătos ca celor mici să li se impună limite la clipuri mai lungi de 15 minute.
La Aspen Ideas Festival 2024, miliardarul Peter Thiel s-a alăturat lui Chen printre liderii din tech care vorbesc deschis despre limite severe. Thiel a spus că le permite celor doi copii mici ai săi să folosească ecrane doar o oră și jumătate pe săptămână, o mărturisire care a stârnit reacții de uimire în sală.
Și alți șefi din industria tech au descris public reguli similare. Bill Gates a spus că nu le-a dat copiilor smartphone-uri până la vârsta de 14 ani și a interzis complet telefoanele la masă.
CEO-ul Snap, Evan Spiegel, declara în 2018 că îi pune limite copilului lui la o oră și jumătate pe săptămână, timp petrecut pe ecran.
Iar Elon Musk, care a cumpărat compania de social media X (fostul Twitter) în 2022, a spus că „poate a fost o greșeală” faptul că nu a stabilit reguli privind rețelele sociale pentru copiii lui.
La rândul său, CEO-ul TikTok, Shou Zi Chew, care spusese la un moment dat că propriii lui copii sunt prea mici ca să folosească TikTok, a clarificat în 2023 că, dacă ai lui copii ar locui în SUA și ar beneficia de protecțiile stricte din setările pentru utilizatorii sub 13 ani, i-ar lăsa să folosească aplicația. El a explicat că și un copil de 8 ani ar putea folosi platforma în varianta „sub 13 ani”, care include conținut verificat, fără posibilitatea de a posta și fără reclame.
Cercetările științifice par să le confirme teoria. Un studiu din 2025, realizat pe aproape 100.000 de persoane, a constatat că utilizarea constantă a clipurilor scurte a fost asociată cu o capacitate de concentrare mai slabă și cu deteriorarea mai multor aspecte ale sănătății mintale, atât la utilizatorii mai tineri, cât și la cei mai în vârstă.
Reacția împotriva rețelelor sociale crește
Pe măsură ce tot mai mulți tineri își petrec aproape tot timpul în mediul online, reacția față de rețelele sociale – mai ales în ce privește accesul minorilor – a ajuns la un punct critic.
În ultimul an, Australia și Malaezia au devenit primele țări care au interzis adolescenților sub 16 ani să folosească rețele sociale. Alte state, precum Germania, Franța, Danemarca și Regatul Unit, iau în calcul legi similare.
Între timp, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a depus mărturie în această săptămână pentru a-și apăra compania în fața acuzațiilor formulate de un reclamant în vârstă de 20 de ani, care susține că gigantul social media și-a construit platformele astfel încât să „atragă” copii foarte mici.
Departe de a fi o discuție nouă, ideea că rețelele sociale pot fi dăunătoare pentru tineri circulă de ani buni. Ironic, chiar oameni care au construit această industrie par să fie acum printre cei mai prudenți când vine vorba de propriii copii. În același timp, mai mulți lideri din social media au respins public ideea că platformele lor ar fi nocive.
Șeful Instagram, Adam Mosseri, a declarat luna aceasta, în procesul intentat împotriva Meta, că rețelele sociale nu reprezintă o „dependență clinică”. Avocații Meta au prezentat, la rândul lor, o serie de măsuri de siguranță introduse pentru utilizatorii tineri, inclusiv limitarea vizibilității conținutului destinat adulților și reducerea notificărilor pe timpul nopții.
