Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Petr Vlah, despre alegerile de la Comrat: Găgăuzia are nevoie de o conducere liberă de orice obligaţiuni politice

11 Dec. 2025, 15:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
11 Dec. 2025, 15:54 // Politica //  Realitatea.md

Politicianul Petr Vlah, ex-deputat, afirmă că situaţia legată de alegerile în Adunarea Populară de la Comrat şi posibilele alegeri anticipate ale başcanului Găgăuziei se schimbă de la o zi la alta şi apar tot mai multe indicii că, în premieră, alegerile din autonomie ar putea fi depolitizate.

„Când spun depolitizate, am în vedere că influenţa partidelor asupra alegerilor sau nu va fi deloc, sau va fi minimă. Ce s-a schimbat între timp? Ilan Şor a anunţat că-şi suspendă proiectele sociale din Republica Moldova, iar politicienii asociaţi cu el şi-au pierdut sprijinul politic (unii chiar au demisionat din funcţii). Nu trebuie să ne ascundem după deget şi să recunoaştem că implicarea politică a lui Ilan Şor în Găgăuzia, dar şi proiectele sale sociale, în ultimii ani, au exercitat o influenţă destul de mare asupra proceselor electorale din Găgăuzia. Retragerea lui Ilan Şor înseamnă şi depolitizarea parţială a alegerilor ce urmează să aibă loc în 2026”, scrie Vlah într-o postare pe Facebook.

Politicianul afirmă că Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de fosta başcană Irina Vlah, nu va participa nici la alegerile în Adunarea Populară şi nici la eventualele alegeri anticipate ale Başcanului Găgăuziei.

„Nu manifestă interes faţă de alegerile din Găgăuzia (cel puţin acest lucru nu s-a văzut până acum) nici astfel de formaţiuni ca: Partidul Comuniştilor, Partidul „Viitorul Moldovei”, Mişcarea Alternativa Naţională. Nici partidul Victoriei Furtună – „Moldova Mare” nu va putea participa la alegerile din Găgăuzia, dacă în lunile următoare va fi menţinută în vigoare limitarea activităţii sale. Rămâne deocamdată necunoscută situaţia legată de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, care are o pondere oarecare în Autonomia Găgăuză. Dar, urmărind anumite procese ce au loc şi care au tangenţă directă cu activitatea PSRM, nu ar trebui de exclus faptul că şi această formaţiune ar putea să-şi schimbe optica în raport cu alegerile din luna martie 2026”, mai crede el.

În opinia sa, această situație vorbește despre faptul că alegerile în Adunarea Populară de la Comrat şi eventualele alegeri anticipate ale başcanului Găgăuziei vor fi, în mare parte, în afara politicului, iar în anumită situaţie – în totalitate libere de interferenţe politice.

„Şi aceasta este foarte bine, or Găgăuzia are nevoie acum mai mult ca oricând de o conducere liberă de orice obligaţiuni politice sau geopolitice. Doar o astfel de conducere poate normaliza relaţiile dintre Chişinău şi Comrat, aşa cum o cer interesele reale ale găgăuzilor. Doar o astfel de conducere poate scoate Găgăuzia din jocurile politice în care a fost atrasă în aceşti ani, contrar intereselor locuitorilor autonomiei. Doar o astfel de conducere poate pregăti Autonomia Găgăuză de integrarea în Uniunea Europeană, împreună cu restul teritoriului Republicii Moldova. Găgăuzii merită o astfel de conducere şi eu sunt sigur că o vor avea în lunile următoare!”, conchide Petr Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 15:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 15:25 // Slider //  Daniela Baranovschi

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!