Politicianul Petr Vlah consideră că este necesară instituirea unei platforme de discuții pe marginea alegerilor ce ar urma să aibă loc în Adunarea Populară a Găgăuziei și posibilele alegeri anticipate ale Bașcanului, din motiv că există mai multe neclarități.

„În ultimele zile, în spaţiul public au răsunat mai multe declaraţii relevante din punctul de vedere al preconizatelor alegeri din Autonomia Găgăuză. Astfel, unii declară că data alegerilor în Adunarea Populară nu poate fi fixată până când nu va fi clar câte primării vor rămânea în Autonomie ca urmare a reformei administraţiei publice locale, anunţate de autorităţi. Alţii se referă la o posibilă reducere a numărului de deputaţi în Adunarea Populară. Mai nou, au apărut diverse opinii şi despre condiţiile pe care ar trebui să le întrunească membrii organului electoral din Găgăuzia. În timp ce unii deputaţi din Adunarea Populară se pregătesc să numească în funcţie o nouă componenţă a acestuia, reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale spun că, înainte de numirea în funcţie, candidaţii ar trebui să obţină un aviz de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Aceasta pentru că preşedintele şi secretarul organului electoral vor deţine funcţii de demnitate publică şi în acest caz avizul SIS e obligatoriu. Şi deoarece la etapa votării componenţei organului electoral de către Adunarea Populară nu va fi încă clar cine va ajunge în funcţiile de preşedinte şi secretar, ar fi cazul să se ceară avizul SIS pentru toţi candidaţii”, spune politicianul.

În opinia sa, toate aceste momente dovedesc că există o mulţime de pietre subacvatice care pot pune din nou în pericol desfăşurarea alegerilor în Adunarea Populară.

„Nimeni nu garantează că, după aprobarea unei noi componenţe a organului electoral, dar şi după fixarea unei noi date a alegerilor, nu vor apărea circumstanţe, care să blocheze din nou procesul, aşa cum a fost în cazul alegerilor stabilite iniţial pentru data de 22 martie. Mai ales că nu e clară nici situaţia legată de posibilele alegeri anticipate ale Başcanului Găgăuziei. În continuare răsună opinii că acestea, de asemenea, vor avea loc în anul 2026 şi, dacă va apărea necesitatea acestora după stabilirea unei noi date a alegerilor în Adunarea Populară, să nu ajungem din nou în situaţia în care să fie anulată, pentru a organiza ambele tipuri de alegeri concomitent. Măcar şi din simplul motiv de a economisi banii publici sau pentru a reduce maximal posibil perioada de instabilitate pe care o presupune fiecare tip de alegeri”, mai spune Vlah.

Petr Vlah consideră că se impune instituirea unei platforme de discuţii, pe care să se regăsească reprezentanţii relevanţi ai autorităţilor centrale şi a celor de la Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia #petr vlah

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.