Politicianul Petr Vlah consideră că este necesară instituirea unei platforme de discuții pe marginea alegerilor ce ar urma să aibă loc în Adunarea Populară a Găgăuziei și posibilele alegeri anticipate ale Bașcanului, din motiv că există mai multe neclarități.

„În ultimele zile, în spaţiul public au răsunat mai multe declaraţii relevante din punctul de vedere al preconizatelor alegeri din Autonomia Găgăuză. Astfel, unii declară că data alegerilor în Adunarea Populară nu poate fi fixată până când nu va fi clar câte primării vor rămânea în Autonomie ca urmare a reformei administraţiei publice locale, anunţate de autorităţi. Alţii se referă la o posibilă reducere a numărului de deputaţi în Adunarea Populară. Mai nou, au apărut diverse opinii şi despre condiţiile pe care ar trebui să le întrunească membrii organului electoral din Găgăuzia. În timp ce unii deputaţi din Adunarea Populară se pregătesc să numească în funcţie o nouă componenţă a acestuia, reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale spun că, înainte de numirea în funcţie, candidaţii ar trebui să obţină un aviz de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Aceasta pentru că preşedintele şi secretarul organului electoral vor deţine funcţii de demnitate publică şi în acest caz avizul SIS e obligatoriu. Şi deoarece la etapa votării componenţei organului electoral de către Adunarea Populară nu va fi încă clar cine va ajunge în funcţiile de preşedinte şi secretar, ar fi cazul să se ceară avizul SIS pentru toţi candidaţii”, spune politicianul.

În opinia sa, toate aceste momente dovedesc că există o mulţime de pietre subacvatice care pot pune din nou în pericol desfăşurarea alegerilor în Adunarea Populară.

„Nimeni nu garantează că, după aprobarea unei noi componenţe a organului electoral, dar şi după fixarea unei noi date a alegerilor, nu vor apărea circumstanţe, care să blocheze din nou procesul, aşa cum a fost în cazul alegerilor stabilite iniţial pentru data de 22 martie. Mai ales că nu e clară nici situaţia legată de posibilele alegeri anticipate ale Başcanului Găgăuziei. În continuare răsună opinii că acestea, de asemenea, vor avea loc în anul 2026 şi, dacă va apărea necesitatea acestora după stabilirea unei noi date a alegerilor în Adunarea Populară, să nu ajungem din nou în situaţia în care să fie anulată, pentru a organiza ambele tipuri de alegeri concomitent. Măcar şi din simplul motiv de a economisi banii publici sau pentru a reduce maximal posibil perioada de instabilitate pe care o presupune fiecare tip de alegeri”, mai spune Vlah.

Petr Vlah consideră că se impune instituirea unei platforme de discuţii, pe care să se regăsească reprezentanţii relevanţi ai autorităţilor centrale şi a celor de la Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia #petr vlah

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.