Prețul petrolului a depășit luni 108 dolari pe baril, după ce un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz, iar Arabia Saudită a închis temporar principala conductă care permite exportul de petrol fără traversarea acestei rute.

Piețele se tem că războiul începe să afecteze simultan mai multe dintre principalele căi de transport ale petrolului, arată Euronews, transmite Mediafax.

Petrolul trece din nou de pragul de 100 de dolari

Cotația Brent pentru livrările din octombrie și noiembrie a crescut cu peste 3% luni dimineață, depășind 108 dolari pe baril. Și petrolul american WTI a urcat cu aproximativ 2,3%, până în jurul valorii de 102 dolari pe baril.

Ambele repere au continuat avansul început săptămâna trecută, când au revenit peste pragul de 100 de dolari. Noua creștere vine după un weekend în care două evenimente au amplificat temerile privind aprovizionarea globală.

Un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz

Duminică, un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit autorităților iraniene, o persoană a murit, iar alte trei au fost rănite. Incidentul arată cât de dificilă a devenit traversarea unei rute prin care trecea o parte importantă din comerțul maritim mondial cu petrol înainte de război.

Potrivit Euronews, navele trebuie în prezent să obțină permisiunea Iranului pentru a tranzita strâmtoarea, iar Teheranul analizează inclusiv introducerea unor taxe pentru trecere.

În același timp, Statele Unite au efectuat periodic atacuri asupra litoralului iranian pentru a contesta pretenția Teheranului de a controla această rută. Negocierile privind viitorul Strâmtorii Ormuz sunt și ele blocate. Omanul a amânat discuțiile planificate între Iran și statele din Golf.

În paralel, Arabia Saudită a anunțat închiderea temporară a conductei East-West, după atacuri cu drone. Conducta traversează teritoriul saudit și permite transportarea petrolului către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz.

Închiderea ei este importantă tocmai pentru că elimină, cel puțin temporar, principala alternativă disponibilă în momentul în care traversarea strâmtorii a devenit extrem de riscantă. Astfel, două dintre căile esențiale pentru transportul petrolului din regiune sunt afectate în același timp.

Dimensiunea problemei este vizibilă în volumele transportate. Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz treceau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi. Acum, fluxurile au scăzut la circa 7 milioane de barili pe zi. Efectele se văd deja și la consumatori.

În Statele Unite, prețul mediu național al motorinei a depășit vineri, pentru prima dată, 6 dolari pe galon. Prețul este cu aproximativ 60% mai mare decât în urmă cu un an. Benzina a ajuns la o medie de 4,22 dolari pe galon.

Cât de mult contează războiul din Ucraina

Președintele Donald Trump a pus o parte din presiunea asupra pieței motorinei pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Ucraina a atacat în această vară peste 20 de obiective de rafinare din Rusia, iar Moscova a introdus ulterior o interdicție asupra exporturilor de motorină.

Totuși, datele citate de Lipow Oil Associates indică o presiune mai mare provenită din Orientul Mijlociu: aproximativ 800.000 de barili pe zi de motorină ar fi fost pierduți din cauza restricțiilor rusești, față de circa 1,2 milioane de barili pe zi din cauza perturbărilor asociate Strâmtorii Ormuz. În plus, cele două conflicte au dus la închiderea unor rafinării cu o capacitate cumulată de aproximativ 5 milioane de barili pe zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri Ormuz #petrol #pret

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.