Prețul petrolului a depășit luni 108 dolari pe baril, după ce un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz, iar Arabia Saudită a închis temporar principala conductă care permite exportul de petrol fără traversarea acestei rute.

Piețele se tem că războiul începe să afecteze simultan mai multe dintre principalele căi de transport ale petrolului, arată Euronews, transmite Mediafax.

Petrolul trece din nou de pragul de 100 de dolari

Cotația Brent pentru livrările din octombrie și noiembrie a crescut cu peste 3% luni dimineață, depășind 108 dolari pe baril. Și petrolul american WTI a urcat cu aproximativ 2,3%, până în jurul valorii de 102 dolari pe baril.

Ambele repere au continuat avansul început săptămâna trecută, când au revenit peste pragul de 100 de dolari. Noua creștere vine după un weekend în care două evenimente au amplificat temerile privind aprovizionarea globală.

Un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz

Duminică, un vas comercial a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit autorităților iraniene, o persoană a murit, iar alte trei au fost rănite. Incidentul arată cât de dificilă a devenit traversarea unei rute prin care trecea o parte importantă din comerțul maritim mondial cu petrol înainte de război.

Potrivit Euronews, navele trebuie în prezent să obțină permisiunea Iranului pentru a tranzita strâmtoarea, iar Teheranul analizează inclusiv introducerea unor taxe pentru trecere.

În același timp, Statele Unite au efectuat periodic atacuri asupra litoralului iranian pentru a contesta pretenția Teheranului de a controla această rută. Negocierile privind viitorul Strâmtorii Ormuz sunt și ele blocate. Omanul a amânat discuțiile planificate între Iran și statele din Golf.

În paralel, Arabia Saudită a anunțat închiderea temporară a conductei East-West, după atacuri cu drone. Conducta traversează teritoriul saudit și permite transportarea petrolului către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz.

Închiderea ei este importantă tocmai pentru că elimină, cel puțin temporar, principala alternativă disponibilă în momentul în care traversarea strâmtorii a devenit extrem de riscantă. Astfel, două dintre căile esențiale pentru transportul petrolului din regiune sunt afectate în același timp.

Dimensiunea problemei este vizibilă în volumele transportate. Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz treceau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi. Acum, fluxurile au scăzut la circa 7 milioane de barili pe zi. Efectele se văd deja și la consumatori.

În Statele Unite, prețul mediu național al motorinei a depășit vineri, pentru prima dată, 6 dolari pe galon. Prețul este cu aproximativ 60% mai mare decât în urmă cu un an. Benzina a ajuns la o medie de 4,22 dolari pe galon.

Cât de mult contează războiul din Ucraina

Președintele Donald Trump a pus o parte din presiunea asupra pieței motorinei pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Ucraina a atacat în această vară peste 20 de obiective de rafinare din Rusia, iar Moscova a introdus ulterior o interdicție asupra exporturilor de motorină.

Totuși, datele citate de Lipow Oil Associates indică o presiune mai mare provenită din Orientul Mijlociu: aproximativ 800.000 de barili pe zi de motorină ar fi fost pierduți din cauza restricțiilor rusești, față de circa 1,2 milioane de barili pe zi din cauza perturbărilor asociate Strâmtorii Ormuz. În plus, cele două conflicte au dus la închiderea unor rafinării cu o capacitate cumulată de aproximativ 5 milioane de barili pe zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri Ormuz #petrol #pret

Poeta canadiană Anne Carson a ignorat în repetate rânduri telefoanele Academiei Suedeze care încerca să-i anunțe că a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, iar când a aflat vestea, a avut o reacție pe măsura stilului ei neconvențional: „Sunt toți nebuni”, a spus ea despre membrii Academiei, într-un interviu acordat televiziunii publice islandeze RUV.

„Au fost toate acele apeluri pe care le tot respingeam, pentru că eu închid mereu telefonul când sună”, a povestit Carson, în vârstă de 76 de ani.

Soțul ei a fost cel care a convins-o să sune înapoi, a declarat ea pentru Fundația Nobel.

Academia Suedeză a anunțat joi că o recompensează pe Carson „pentru opera sa îndrăzneață și inventivă care, într-un dialog jucăuș cu tradiția clasică, a creat noi forme pentru literatura contemporană”. Scriitoarea, care a dezvăluit în 2024 că suferă de boala Parkinson, este cunoscută pentru reinterpretările moderne ale mitologiei și Antichității grecești, care au deschis drumul unor noi forme de scriitură, scrie RFI.

Secretarul permanent al Academiei, Ingrid Carlberg, a declarat jurnaliștilor că a vorbit doar pentru scurt timp cu laureata. „Tot ce a apucat să-mi spună a fost că se află momentan în Islanda, unde ascultă vântul.” Carson locuiește o parte din an în Islanda din 2008 și a devenit între timp cetățean islandez.

Întrebată de RUV, pe marginea unui drum bătut de vânt, dacă Nobelul îi va schimba numărul de cititori, Carson, ținându-și strâns șapca pentru a nu-i zbura, a răspuns: „O să primesc un abțibild pe coperta cărților mele.”

Poezia sa contemporană inconfundabilă i-a adus mai multe premii literare importante în anii ‘90, printre care Lannan Award în 1996 și Pushcart Prize în 1997.

Un an mai târziu, „Autobiography of Red: A Novel in Verse”, inspirat liber din mitul grec al monstrului Gerion și al lui Heracle, dar transformat într-o poveste modernă despre un triunghi amoros gay, a fost primit cu entuziasm de critică.