Laboratorul farmaceutic american Pfizer şi compania germană BioNTech au anunţat luni că vaccinul lor împotriva COVID prezintă un răspuns al anticorpilor ”robust” la copiii din grupa de vârstă 5-11 ani. În urma concluziilor trase de specialiști, cele două companii vor înainta solicitarea de autorizare a vaccinului în acest interval de vârstă în SUA, Europa și oriunde va fi posibil, informează Reuters.

Potrivit companiilor, în teste clinice de faza II/III, vaccinul a produs la cei între 5 și 11 ani un răspuns imun similar cu cel observat anterior la cei cu vârste între 16 și 25 de ani.

Șeful Pfizer, Albert Bourla: Din iulie și până acum, cazurile de COVD la copii au crescut cu 240%, arătând nevoia de sănătate publică pentru vaccinare. Aceste rezultate ale testelor oferă un argument solid pentru cere autorizarea vaccinului nostru la copiii de 5-11 ani, și intenționăm să o facem urgent la FDA și la alte autorități de reglementare.

În cadrul testelor clinice, copii cu vârste între 5 și 11 ani au primit două doze de vaccin de 10 micrograme, adică o treime din cât se administrează celor peste 12 ani.

Companiile se așteaptă ca datele din testele pe intervalele de vârstă 6 luni – 2 ani și 2 ani – 5 ani să vină cel mai devreme în ultimul trimestru al acestui an.

Spre deosebire de amplele teste clinice făcute de producători până acum pe adulți, testul pediatric cu 2.268 de participanți nu a avut ca scop principal măsurarea eficienței vaccinului prin compararea numărului de cazuri de COVID dintre cei vaccinați cu numărul celor infectați dintre cei care au primit un produs placebo.

În schimb, testul clinic a comparat cantitatea de anticorpi neutralizanți induși de vaccin la copii cu răspunsul imun la persoane de vârste mai mari din testele pe adulți.

Un purtător de cuvânt Pfizer a declarat că cele două companii urmează să anunțe eficacitatea vaccinului din cadrul studiilor, întrucât până acum nu au fost depistate destul cazuri de COVID în rândul voluntarilor pentru a face această determinare.

Vaccinul produs de Pfizer a fost primul care a fost autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului pentru folosire în grupa de vârstă 12-15 ani, după ce tot acest ser a fost primul folosit din 27 decembrie pentru imunizarea europenilor împotriva COVID.

Concurentul Moderna a spus joi, 9 septembrie, că recrutările s-au încheiat la testarea vaccinului său pentru copiii între 6 și 11 ani și că analizează cea mai bună dozare pentru alt studiu, ce implică copii de peste 6 luni.

Vaccinurile sunt administrate deja la grupe de vârste mai mici în China, unde autoritățile sanitare au aprobat în iunie utilizarea de urgență a vaccinului Sinovac la copii cu vârsta de până la trei ani. Și Chile a aprobat luna aceasta folosirea vaccinului Sinovac la copiii de peste 6 ani.

#BioNTech #copii #Pfizer

Prețurile apartamentelor din mun. Chișinău au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele trei decenii, majorându-se de 7,4 ori față de perioada 1996–2000. În 2025, capitala Republicii Moldova a consemnat cea mai mare creștere anuală a prețurilor locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. Totuși, în trimestrul doi al anului 2026, ritmul de scumpire a încetinit, creșterea anuală coborând la 3,8%, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare record de creștere a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. Recordul precedent fusese înregistrat în 2001, când prețurile au crescut cu 46,6%. Pe termen lung, începând cu anul 1996, prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut, în medie, cu 8,3% anual. Comparația internațională pentru anul 2025 arată că Moldova s-a situat pe primul loc în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor locuințelor noi în capitalele analizate, cu o majorare de 31,7%. Chișinăul a fost urmat de Belgrad (+20%), Bratislava (+17,2%), București (+15,3%) și Budapesta (+11,1%). La polul opus s-au situat capitale precum Dublin, unde prețurile au scăzut cu 15,3%, Luxemburg (-4,6%), Oslo (-4,5%) și Ankara (-3,8%).

În ceea ce privește evoluția pe termen lung, spune economistul, prețul mediu al unui metru pătrat de apartament în Chișinău a crescut de la circa 170 de euro între 1996–2000, la 1265 de euro în 2026. Astfel, valoarea acestuia s-a majorat de 7,4 ori. Datele pentru trimestrul II din 2026 indică o temperare a pieței imobiliare. Creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a ajuns la 3,8%, după vârful înregistrat în 2025. Evoluțiile diferă în funcție de segmentul pieței. În trimestrul II din 2026, apartamentele noi s-au scumpit cu 0,2% față de trimestrul precedent, în timp ce apartamentele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%. Cu toate acestea, comparativ cu primul trimestru din 2023, prețul mediu al unui metru pătrat a crescut cu 62% pentru apartamentele noi și cu 61% pentru cele de pe piața secundară.

Trei din patru apartamente scoase la vânzare au una sau două camere, afirmă analistul economic. Structura ofertelor de vânzare din municipiul Chișinău, în 2026, arată o concentrare semnificativă pe apartamentele de dimensiuni mai mici. Circa 40,2% dintre ofertele unice sunt pentru apartamente cu două camere, iar 35% pentru cele cu o cameră. Împreună, acestea reprezintă 75,2% din totalul ofertelor. Apartamentele cu trei camere constituie 18,2% din ofertă, în timp ce locuințele cu patru sau mai multe camere reprezintă aproximativ 2%, iar garsonierele – 4,7%. În ceea ce privește vânzările, aproximativ șapte din zece apartamente tranzacționate provin de pe piața secundară. Apartamentele noi reprezintă 30% din total, dintre care 25% sunt comercializate în varianta albă și 5% sunt finisate.

Analiza evidențiază și discrepanțe importante între sectoarele municipiului Chișinău. Cel mai scump sector este Centru, unde prețul median al apartamentelor este cu 47% peste media orașului. La polul opus se află sectorul Botanica, unde locuințele sunt cu 13% sub media municipală. În celelalte sectoare, prețurile se situează astfel: Buiucani – cu aproximativ 8% peste media orașului, Râșcani – cu 2% peste medie, Ciocana – cu 3% sub medie, iar Telecentru – cu 11% sub media municipală.

Unul dintre constatările importante ale lui Veaceslav Ioniță se referă la îmbunătățirea accesibilității locuințelor în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariul exprimat în euro a crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce prețurile apartamentelor au crescut cu 3,8%. Ca urmare, accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit cu 2%. Potrivit calculelor economistului, în 2026, pentru achiziționarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare aproximativ 1,9 salarii medii lunare, comparativ cu 2,7 salarii în 2015. Tendința este confirmată și de comparația pe termen lung.

În perioada 2015–2025, raportul dintre prețul locuințelor și venituri a crescut cu 6,8% în UE, în timp ce în Moldova acesta s-a redus cu 29,2%. Pentru Moldova, comparația vizează exclusiv apartamentele din municipiul Chișinău, în timp ce pentru UE sunt luate în calcul toate tipurile de locuințe la nivel de țară. De asemenea, pentru achiziționarea unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 m², în Chișinău, erau necesare 45,5 salarii medii nete anuale în 2006, în timp ce în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii. În comparația europeană pentru anul 2025, Chișinău se situează la un nivel de 13,9 salarii brute anuale necesare pentru procurarea unui apartament standard nou.

În 2025, declară economistul, chiria medie în Chișinău a constituit aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, un nivel inferior celui înregistrat în majoritatea capitalelor europene analizate. Spre comparație, chiria medie a ajuns la 45,4 euro/m² în Luxemburg, 31,2 euro/m² în Paris, 30,8 euro/m² în Dublin și 28,7 euro/m² în Amsterdam. Totodată, accesibilitatea chiriei în Chișinău s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. Dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 m² absorbea echivalentul a 103% din veniturile unei familii formate din două persoane care încasau salariul mediu, în 2026 aceasta reprezintă aproximativ 33% din veniturile familiei.