Scandal în România! Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de roni (aproape 200 milioane de euro), bani obținuți din meditații, pe care le achită părinții. Potrivit ANAF, în 2025 doar 12.500 de cadre didactice, adică o mică parte din cei 250.000 aflați în sistem, au achitat impozit pe banii încasați din lecțiile particulare, iar specialiștii estimează că piața reală a meditațiilor este de câteva ori mai mare, scrie stirileprotv.ro.

Potrivit datelor centralizate de autorități, părinții au plătit anul trecut 370 de milioane de lei pe ședințe private de meditații, sumă rezultată din declarațiile depuse de profesori. Piața neagră a meditațiilor este însă, conform specialiștilor, de cel puțin patru ori mai mare. Numărul cadrelor didactice care au raportat aceste venituri a scăzut anul trecut, după o perioadă de creștere constantă, iar ANAF a primit cu 300 mai puține declarații unice pentru meditații față de 2024.

Cât costă o oră de meditații

„Grupurile cu anunțuri pentru meditații arată că cel mai mic preț pe oră este 50 de lei, doar dacă ședințele se țin online și în comunele sau orașele mici, la profesor acasă. Cel mai mare preț, 150 de lei pe oră, în orașele mari, la domiciliul cadrului didactic. Tarifele ajung însă la 200 de lei pe oră pentru pregătirea individuală, într-un centru și cu factură. Dar și la disciplinele vocaționale, arte, muzică, teatru, într-un studio închiriat de profesor”, a precizat un corespondent PRO TV.

Piața reală
Marian Staș, expert în educație, susține că piața meditațiilor este mult mai mare decât arată cifrele oficiale ale ANAF. Acesta a explicat că din 150.000 de copii 75.000 se pregătesc în clasa a 7-a, iar trei sferturi se pregătesc în clasa a 8-a, la fel și pentru clasele a 11-a și a 12-a, iar acest lucru ar duce la 1,2-1,3 miliarde de euro într-un an, ceea ce înseamnă că piața meditațiilor din România e mult mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#educație #meditații #Romania

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.