PIB-ul global va depăşi pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari în 2022, iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

Într-un raport, compania britanică de consultanţă Cebr susţine că prima şi a doua economie a lumii vor face schimb de locuri, în funcţie de Produsul Intern Brut exprimat în dolari, în 2030, cu doi ani mai târziu decât estima în urmă cu un an.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

„Problema importantă în această perioadă este modul în care economiile globale vor face faţă impactului inflaţiei, care a ajuns acum la 6,8% în Statele Unite. Sperăm că o ajustare relativ modestă a inflaţiei ridicate va duce elementele non-tranzitorii sub control. Dacă nu, economia mondială s-ar putea confrunta cu o recesiune în 2023 sau în 2024, apreciază vicepreşedintele Cebr, Douglas McWilliams.

Economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist, a avertizat în octombrie Fondul Monetar Internaţional, făcând un apel către băncile centrale să fie „foarte, foarte vigilente” şi să ia măsuri devreme pentru a înăspri politica monetară dacă presiunile preţurilor se vor dovedi a fi persistente.

Scenariul de bază al FMI este că inflaţia va creşte semnificativ până la finele anului, după care se va modera la mijlocul lui 2022, iar ulterior va reveni la nivelul la care era înaintea pandemiei. Însă, raportul WEO publicat recent atrage atenţia că „riscurile inflaţioniste sunt orientate în sus” şi sfătuieşte băncile centrale să acţioneze dacă presiunile preţurilor dau semne că vor persista.

#glob #miliarde #PIB

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.