Uniunea Europeană va extinde cu încă 12 luni plafonarea preţurilor la gaze, ca o protecţie contra unor posibile şocuri ale preţurilor la energie, după ce miniştrii Energiei din UE au sprijinit marţi, 19 decembrie curent, planul.

Prima dată, UE a convenit limitarea preţului gazelor în decembrie 2022, după luni de preţuri ridicate la energie, cauzate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, după invadarea Ucrainei.

Securitatea energetică a continentului este într-o situaţie mult mai bună în prezent, decât iarna trecută, preţurile la energie sunt mult mai scăzute, ţările şi-au asigurat noi surse de aprovizionare iar facilităţile de stocare de gaze sunt aproape pline.

„În pofida startului relativ bun din această iarnă, situaţia geopolitică rămâne fragilă. Şi aceste măsuri de urgenţă protejează consumatorii de preţurile excesive la energie”, a afirmat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Plafonarea preţurilor la gaze urma să expire în februarie 2024 iar acum se va aplica până la 31 ianuarie 2025, au convenit miniştrii Energiei din UE.

Alte două măsuri au fost extinse cu 12 luni. Prima acordă mai rapid permise pentru proiectele de energie regenerabil, pentru a ajuta ţările să înlocuiască gazele ruseşti cu energie curată, iar cealaltă stabileşte reglementările prin care ţările se pot ajuta cu aprovizionarea cu gaze într-o perioadă de deficit.

Conform calculelor Reuters, gigantul rus Gazprom a livrat 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze Europei în 2023, un declin semnificativ faţă de 180 bcm în 2018.

Executivul comunitar a propus plafonarea preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutiv şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare. Această plafonare nu s-a aplicat deoarece nu s-au mai atins aceste preţuri la gaze, după perioada de vârf a crizei energetice din Europa.

Marţi, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale se situau la aproximativ 34 euro pentru un Megawatt-oră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaza naturale #plafonare #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.