Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Plafonarea prețurilor la gaze, extinsă cu încă un an, la nivelul Uniunii Europene

19 Dec. 2023, 17:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
19 Dec. 2023, 17:55 // Economie //  Elena Putregai

Uniunea Europeană va extinde cu încă 12 luni plafonarea preţurilor la gaze, ca o protecţie contra unor posibile şocuri ale preţurilor la energie, după ce miniştrii Energiei din UE au sprijinit marţi, 19 decembrie curent, planul.

Prima dată, UE a convenit limitarea preţului gazelor în decembrie 2022, după luni de preţuri ridicate la energie, cauzate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, după invadarea Ucrainei.

Securitatea energetică a continentului este într-o situaţie mult mai bună în prezent, decât iarna trecută, preţurile la energie sunt mult mai scăzute, ţările şi-au asigurat noi surse de aprovizionare iar facilităţile de stocare de gaze sunt aproape pline.

„În pofida startului relativ bun din această iarnă, situaţia geopolitică rămâne fragilă. Şi aceste măsuri de urgenţă protejează consumatorii de preţurile excesive la energie”, a afirmat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Plafonarea preţurilor la gaze urma să expire în februarie 2024 iar acum se va aplica până la 31 ianuarie 2025, au convenit miniştrii Energiei din UE.

Alte două măsuri au fost extinse cu 12 luni. Prima acordă mai rapid permise pentru proiectele de energie regenerabil, pentru a ajuta ţările să înlocuiască gazele ruseşti cu energie curată, iar cealaltă stabileşte reglementările prin care ţările se pot ajuta cu aprovizionarea cu gaze într-o perioadă de deficit.

Conform calculelor Reuters, gigantul rus Gazprom a livrat 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze Europei în 2023, un declin semnificativ faţă de 180 bcm în 2018.

Executivul comunitar a propus plafonarea preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutiv şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare. Această plafonare nu s-a aplicat deoarece nu s-au mai atins aceste preţuri la gaze, după perioada de vârf a crizei energetice din Europa.

Marţi, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale se situau la aproximativ 34 euro pentru un Megawatt-oră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!