Cercetătorii au detectat posibile semne de viață pe o planetă îndepărtată, K2-18b, aflată la sute de trilioane de kilometri distanță de Pământ, într-o descoperire care ar putea schimba radical percepția noastră despre Univers și despre locul nostru în el. Semnalul care a stârnit reacții în comunitatea științifică este prezența unui gaz produs pe Pământ doar de organisme marine simple. Detectarea acestuia a fost făcută de Telescopul Spațial James Webb, cel mai avansat instrument de observare cosmică construit vreodată.

O planetă uriașă aflată la 124 de ani-lumină de Pământ oferă, potrivit astronomilor, cea mai puternică dovadă de până acum că viața extraterestră ar putea prospera dincolo de sistemul nostru solar. Observațiile realizate de telescopul spațial James Webb asupra unei planete numite K2-18b par să dezvăluie amprentele chimice a două compuși care, pe Pământ, sunt cunoscuți ca fiind produși doar de forme de viață.

„Este, practic, cea mai importantă întrebare la care putem răspunde ca oameni – dacă suntem sau nu singuri în Univers – și s-ar putea să fim pe punctul de a avea un răspuns”, a declarat profesorul Nikku Madhusudhan de la Institutul de Astronomie din cadrul Universității Cambridge, coordonatorul echipei de cercetare, citat de BBC.

De-a lungul istoriei, umanitatea a fost fascinată de ideea vieții extraterestre. De la canalele de pe Marte observate de astronomii secolului trecut, până la poveștile cu „farfurii zburătoare” și extratereștri verzi, opinia publică a fost alimentată de speranță, dar și de frică.

Însă, spre deosebire de Science Fiction, cele mai solide dovezi de până acum nu vin de la planetele apropiate, ci de la lumi îndepărtate, din afara sistemului nostru solar. K2-18b se află în așa-numita „zonă locuibilă” – distanța perfectă față de steaua sa pentru a susține viața, similară poziției Pământului față de Soare.

În ultimii 30 de ani, astronomii au identificat aproape 6.000 de exoplanete (o exoplanetă, sau planetă extrasolară, este o planetă care ori își are orbita în jurul unei alte stele decât Soarele), multe dintre ele fiind analizate cu ajutorul unor instrumente extrem de sofisticate, capabile să detecteze compoziția chimică a atmosferei acestora. Acolo se caută „biosignatures” – molecule care, pe Terra, pot fi produse doar de forme de viață.

Telescopul spațial James Webb a fost gândit tocmai pentru astfel de misiuni, însă NASA pregătește deja telescopul viitorului – Observatorul Lumilor Locuibile – care va putea analiza și mai precis planetele asemănătoare Pământului. De asemenea, în Chile se construiește un alt gigant al astronomiei, Telescopul Extrem de Mare (ELT), dotat cu cea mai mare oglindă creată vreodată: 39 de metri în diametru.

Deși descoperirea gazului de pe K2-18b este promițătoare, oamenii de știință avertizează că urmează o perioadă intensă de verificări. Ar putea exista și alte explicații non-biologice pentru prezența gazului, însă pe măsură ce se acumulează date, iar ipotezele alternative cad una câte una, probabilitatea existenței vieții pe alte lumi crește, relatează BBC.

„Nu vom ști cu certitudine că este vorba despre viață, dar dacă vom observa semne similare pe mai multe planete, în mai multe sisteme, vom putea avea o încredere tot mai mare”, explică prof. Catherine Heymans, astronom regal al Scoției.

Așa cum internetul a apărut în urma unor inovații mici, dar constante, și a transformat lumea fără ca omenirea să realizeze pe loc amploarea sa, și descoperirea vieții extraterestre s-ar putea produce cu pași mici. Însă impactul ei – științific, cultural și spiritual – ar putea fi uriaș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extraterestra #planete

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.