Până în 2025 există o probabilitate de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială, conform unui raport întocmit de Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO). Acesta este primul prag critic de temperatură stabilit în urma Acordului de la Paris, din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius. Practic, „şansele” ca acest prag să fie atins în următorii 4 ani s-au dublat, după ce în urmă cu 10 ani în urmă această probabilitate era de doar 20%.

Raportul WMO se bazează pe simulări realizate de serviciul meteorologic britanic (UK Met Office) şi studii similare realizate în alte 10 ţări, inclusiv SUA şi China.

„Ne apropiem de pragul de 1,5 grade – încă nu am ajuns acolo, dar suntem aproape”, a declarat meteorologul Leon Hermanson.

Cu toate acestea, o depăşire pe durata unui singur an a pragului de 1,5°C nu va însemna, automat, un eşec al Acordului de la Paris, deoarece acest acord încearcă menţinerea sub control a încălzirii globale pentru o perioadă de mai mulţi ani, nu doar unul singur.

„Dar este, totuşi, o veste foarte proastă”, a spus Joeri Rogelj, cercetător la Institutul Grantham al Colegiului Imperial din Londra. „E însă o veste care ne spune încă o dată că acţiunile împotriva schimbărilor climatice sunt până în acest moment total insuficiente şi că trebuie, de urgenţă, să reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră pentru a opri încălzirea globală”, a spus Rogelj.

În anul 2021, creşterea temperaturii globale va fi cu circa 1 grad Celsius peste media perioadei preindustriale

Conform climatologului Ed Hawkins de la universitatea Reading, pragul de 1,5 grade a fost depăşit în două luni din anul 2016.

„Odată cu încălzirea climatică, vom avea mai multe luni cu creştere de peste 1,5 grade, apoi un an, apoi doi-trei ani la rând şi, în cele din urmă, fiecare an”, a spus Hawkins. Cercetătorul a mai adăugat că valoarea de 1,5 nu trebuie însă privită ca un „număr magic pe care trebuie să-l evităm”.

„Nu chiar ca o prăpastie, ci mai degrabă o pantă pe care deja ne aflăm”, a spus Hawkins.

La finele anului 2020, Serviciul meteorologic britanic a estimat că temperatura medie globală în anul 2021 va fi cu 0,91-1,15 grade Celsius mai mare, peste media perioadei preindustriale (1850-1900). Astfel, 2021 urmează a fi al șaptelea an consecutiv cu temperaturi care au fost în general cu 1 grad Celsius mai ridicate decât nivelurile preindustriale.

Seria celor mai calzi ani a început în 2015, primul an când temperatura globală a aerului a depășit cu 1 grad Celsius perioada preindustrială (1850-1900).

Acordul de la Paris din 2015 vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius.

Pentru a spera în respectarea obiectivului de +1,5 grade Celsius, trebuie reduse emisiile cu 7,6% anual în perioada 2020-2030, potrivit ONU. O cifră similară în scădere a fost măsurată în 2020, dar acest lucru a fost determinat de pandemia de COVID-19.

„Dacă încălzirea provocată de om se situează la limita inferioară a intervalului, obiectivul de 1,5 grade Celsius este încă realizabil prin reduceri ambiţioase şi rapide ale emisiilor”, a indicat Nathan Gillet, cercetător în cadrul Centrului canadian pentru modele climatice, mediu şi schimbări climatice. „Dar dacă ne găsim la limita de sus a estimării, obiectivul de 1,5 grade Celsius ar putea fi practic imposibil”, a spus omul de ştiinţă.

#Pamant #raport #temperatura

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.