Până în 2025 există o probabilitate de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială, conform unui raport întocmit de Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO). Acesta este primul prag critic de temperatură stabilit în urma Acordului de la Paris, din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius. Practic, „şansele” ca acest prag să fie atins în următorii 4 ani s-au dublat, după ce în urmă cu 10 ani în urmă această probabilitate era de doar 20%.

Raportul WMO se bazează pe simulări realizate de serviciul meteorologic britanic (UK Met Office) şi studii similare realizate în alte 10 ţări, inclusiv SUA şi China.

„Ne apropiem de pragul de 1,5 grade – încă nu am ajuns acolo, dar suntem aproape”, a declarat meteorologul Leon Hermanson.

Cu toate acestea, o depăşire pe durata unui singur an a pragului de 1,5°C nu va însemna, automat, un eşec al Acordului de la Paris, deoarece acest acord încearcă menţinerea sub control a încălzirii globale pentru o perioadă de mai mulţi ani, nu doar unul singur.

„Dar este, totuşi, o veste foarte proastă”, a spus Joeri Rogelj, cercetător la Institutul Grantham al Colegiului Imperial din Londra. „E însă o veste care ne spune încă o dată că acţiunile împotriva schimbărilor climatice sunt până în acest moment total insuficiente şi că trebuie, de urgenţă, să reducem la zero emisiile de gaze cu efect de seră pentru a opri încălzirea globală”, a spus Rogelj.

În anul 2021, creşterea temperaturii globale va fi cu circa 1 grad Celsius peste media perioadei preindustriale

Conform climatologului Ed Hawkins de la universitatea Reading, pragul de 1,5 grade a fost depăşit în două luni din anul 2016.

„Odată cu încălzirea climatică, vom avea mai multe luni cu creştere de peste 1,5 grade, apoi un an, apoi doi-trei ani la rând şi, în cele din urmă, fiecare an”, a spus Hawkins. Cercetătorul a mai adăugat că valoarea de 1,5 nu trebuie însă privită ca un „număr magic pe care trebuie să-l evităm”.

„Nu chiar ca o prăpastie, ci mai degrabă o pantă pe care deja ne aflăm”, a spus Hawkins.

La finele anului 2020, Serviciul meteorologic britanic a estimat că temperatura medie globală în anul 2021 va fi cu 0,91-1,15 grade Celsius mai mare, peste media perioadei preindustriale (1850-1900). Astfel, 2021 urmează a fi al șaptelea an consecutiv cu temperaturi care au fost în general cu 1 grad Celsius mai ridicate decât nivelurile preindustriale.

Seria celor mai calzi ani a început în 2015, primul an când temperatura globală a aerului a depășit cu 1 grad Celsius perioada preindustrială (1850-1900).

Acordul de la Paris din 2015 vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius.

Pentru a spera în respectarea obiectivului de +1,5 grade Celsius, trebuie reduse emisiile cu 7,6% anual în perioada 2020-2030, potrivit ONU. O cifră similară în scădere a fost măsurată în 2020, dar acest lucru a fost determinat de pandemia de COVID-19.

„Dacă încălzirea provocată de om se situează la limita inferioară a intervalului, obiectivul de 1,5 grade Celsius este încă realizabil prin reduceri ambiţioase şi rapide ale emisiilor”, a indicat Nathan Gillet, cercetător în cadrul Centrului canadian pentru modele climatice, mediu şi schimbări climatice. „Dar dacă ne găsim la limita de sus a estimării, obiectivul de 1,5 grade Celsius ar putea fi practic imposibil”, a spus omul de ştiinţă.

#Pamant #raport #temperatura

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.