Misiunea ambițioasă propusă de oamenii de știință de la Universitatea Yale presupune utilizarea unei flote de 125 de avioane de realimentare în aer care ar urma să elibereze un nor de particule microscopice de dioxid de sulf la o altitudine de 13.000 de metri, umbrind parțial cei doi poli ai Pământului.

Particulele de aerosol împrăștiate în atmosferă ar reflecta lumina soarelui și ar răci calotele glaciare. În jur de 175.000 de zboruri pe an ar trebui efectuate, conform planului, ceea ce ar produce milioane de tone de dioxid de carbon.

Cu toate acestea, David King, un fost oficial al guvernului britanic în domeniul schimbărilor climatice și fondatorul Centrului pentru Repararea Climei (CRC), susține planurile americanilor și spune că este nevoie de acțiuni radicale pentru a salva gheața de la poli.

„Ideea este să câștigăm timp pe măsură ce reducem emisiile de gaze de seră rapid și profund”, a spus King. „Asta este esențial. Dacă emitem în continuare în același ritm, ne-am ars”.

Noul studiu este condus de Wake Smith de la Universitatea Yale, care a avertizat că planul echipei sale ar trata un simptom important al schimbărilor climatice, dar nu cauza fenomenului.

„Este aspirină, nu penicilină. Nu este un substitut pentru decarbonizare”, a spus Smith.

Un plan atât de complex ar necesita un acord internațional

Puțin peste 13 milioane de tone de particule eliberate în primăvară și vară ar fi destule pentru a răci regiunile polare cu două grade Celsius, potrivit cercetării publicate în jurnalul științific Comunicații în Cercetarea de Mediu.

Planul este controversat și nu doar din cauza numărului mare de zboruri necesare – echivalente cu două zile de trafic aerian global în 2021 – care ar elibera gaze de seră direct în straturile superioare ale atmosferei, acolo unde ar avea un efect nociv mult mai pronunțat.

Alți oameni de știință sunt și ei precauți în legătură cu acest plan din cauză că umbrirea Pământului ar putea avea consecințe neintenționate, precum reducerea productivității culturilor agricole.

Un plan conform căruia ar fi trebuit eliberate astfel de particule dintr-un balon în nordul Suediei a fost abandonat anul trecut după protestele organizate de ecologiști.

Un program atât de complex precum cel propus de echipa de la Yale ar necesita semnarea unui acord internațional. Cercetătorii spun că doar 1% din populația Pământului trăiește în zona care ar fi afectată de planul lor, iar costul programului de 10 miliarde de lire sterline pe an ar fi mult mai mic decât captarea carbonului sau orice alt plan de atenuare sau adaptare la schimbările climatice.

„Dacă ecuația risc-beneficiu poate da randament, trebuie să fie la poli”, a spus Smith. „Orice întoarcere intenționată a termostatului global ar fi în interesul comun al întregii umanități”.

Cursa pentru răcirea polilor și strategiile concepute de oamenii de știință

Polii se încălzesc de câteva ori mai repede decât media globală, în Arctica și Antarctica s-au raportat anul acesta valuri de căldură care au depășit toate recordurile. Dacă în cazul calotelor de gheață ale Groenlandei și Antarcticii de Vest se ajunge într-un punct critic, despre care cele mai recente simulări ale procesului de încălzire globală arată că va fi atins, nivelul apei oceanelor va crește cu câțiva metri.

„Folosirea avioanelor nu este bună deloc, dar impactul acelor gaze de seră este un efect de mai lungă durată”, potrivit lui Shaun Fitzgerald, directorul CRC. „Suntem îngrijorați de impactul schimbărilor climatice acum. Este cu adevărat urgent”.

CRC lucrează în laboratoarele lor la o strategie de a lumina norii de deasupra Oceanului Arctic cu o flotă de nave cu care să pompeze apă de mare în atmosferă. Norii ar urma să reflecte lumina soarelui înapoi în spațiu, ceea ce ar duce la răcirea regiunii.

#plan #schimbari climatice

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.