„Planul de creștere economică pentru Moldova” a fost anunțat de Ursula von der Leyen la Chișinău. Uniunea Europeană alocă țării noastre 1,8 miliarde de euro pentru consolidarea mai multor domenii.

Șefa Comisiei Europene a apreciat eforturile autorităților de la Chișinău pentru consolidarea democrației. În același timp, potrivit ei, banii alocați de UE vor contribui la extinderea economiei, construcția școlilor și spitalelor, drumurilor și interconexiune energetică.

„Vreau să subliniez încă o dată că economia și piața noastră unică să fie mai aproape. Cunosc că aveți un plan economic ambițios și Uniunea Europeană îl va sprijini. Sprijinul nostru e baza pe trei piloni: Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia voastră și vom concentra aceste investiții în economie și investiții publice. Vom renova școli, vom construi două spitale noi, vom construi conexiuni cu vecinii, vom investi în rețeaua energetică, vom contribui la extinderea internetului în bandă lată.

Vom contribui la toate domeniile are vom aduce companiile pe piața unică. Veți avea acces la plăți unice. Vom oferi mai multe oportunități pentru sectorul afacerilor mici și mijlocii. (…) Cred că Moldova va rămâne la fel de puternică și rezilientă. Uniunea Europeană rămâne alături de societatea moldovenească. Dragă Maia, pentru Moldova, rămânem alături de voi”, a declarat Ursula von der Leyen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Maia Sandu a mulțumit pentru ajutorul acordat anterior și pentru noul sprijin, alocat Republicii Moldova. Președinta s-a declarat încrezătoare că datorită sprijinului UE țara noastră va avansa.

„Mulțumesc pentru acest ajutor. Este simbol al încrederii în potențialul de dezvoltare. Ne va ajuta să construim o economie puternică, să ne dezvoltăm localitățile și țara. Sunt sigură că alături de dvs vom avea și alte realizări, avansând pe care aderării la Uniunea Europeană. Avem un proverb, omul sfințește locul. Uniunea Europeană ne oferă sprijin, dar este misiunea noastră, misiunea acestor generații, ca să construim Uniunea Europeană aici, acasă”, a spus Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că sprijinul acordat de UE în ultimii ani a demonstrat că solidaritatea este pilonul de bază al comunității, punctând că populația din Moldova își dorește pace și prosperitate.

#Moldova #plan de creștere #sprijin #UE #Ursula von der Leyen

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.