Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Planul de la Kremlin. De ce Putin insistă chiar acum să anexeze teritoriile ucrainene

20 Sept. 2022, 21:49
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
20 Sept. 2022, 21:49 // În Lume //  Ursu Ana

Marți, autoritățile instalate de ruși în toate teritoriile ocupate din Ucraina au anunțat coordonat că vor organiza referendumurile de unire cu Rusia. Jurnaliștii de la Meduza au fost cei care au dezvăluit încă din luna iunie, pe baza informațiilor din interiorul Kremlinului, că președintele Vladimir Putin a decis anexarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate, nu doar a regiunilor Donețk și Lugansk pe care le-a folosit drept pretext pentru a invada Ucraina pe 24 februarie, scrie Hotnews.ro cu referie la Meduza.

Totodată cei de la Meduza au explicat în luna august dilema cu care se confrunta Vladimir Putin în ceea ce privește anexarea teritoriilor ucrainene:pe de-o parte acesta și-ar fi dorit ca referendumurile să fie organizate după cucerirea întregii regiuni Donețk, pe de cealaltă amânarea încorporării teritoriilor le-ar fi dat de înțeles rușilor că lucrurile nu merg bine în războiul dus împotriva Ucrainei.

Însă sursele din cadrul administrației prezidențiale a lui Putin au declarat pentru juranliștii de investigație că Kremlinul ar fi decis să amâne pe termen „nelimitat” organizarea referendumurilor din cauza pierderii de teritorii în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.

După contraofensiva care a dus la eliberarea a 6.000 de kilometri pătrați de teritoriu de către armata ucraineană, politologii Kremlinului care au lucrat în regiunile Harkov și Zaporojie au fost rechemați în Rusia, în timp ce pregătirile pentru vot în regiunea Herson au fost reduse.

Cu toate acestea, situația s-a schimbat în doar câteva zile din cauza panicii instalate în rândul separatiștilor pro-ruși și a temerilor Moscovei că forțele sale armate ar putea pierde și mai multe dintre teritoriile pe care le-au ocupat în Ucraina.

Cine l-ar fi convins pe Vladimir Putin să schimbe planurile privind anexarea teritoriilor ucrainene

Sursele citate de Meduza afirmă că au existat două motive principale pentru schimbarea de poziție a Kremlinului.

Primul ține de temerile exprimate de unii reprezentanți „civili” ai autorităților ruse (inclusiv din administrația prezidențială a lui Putin), care sunt îngrijorați de starea de spirit din teritoriile ocupate după ce frontul din Harkov s-a prăbușit.

În Herson și Zaporojie au existat temeri foarte serioase în rândul populației pro-ruse că Ucraina se va întoarce și îi va pedepsi în timp ce în Donețk și Lugansk separatiștii pro-ruși au fost mai degrabă nemulțumiți de amânarea referendumurilor.

După contraofensiva ucraineană toate aceste temeri s-au amplificat, în timp ce

Un rol important l-ar fi avut Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, acesta fiind unul dintre puținii lideri militari în care Putin mai are încredere după toate eșecurile înregistrate de forțele sale armate în Ucraina.

Aceștia sunt convinși că Rusia are nevoie de decretarea mobilizării generale pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei – al doilea motiv al „urgenței” cu care s-a decis anexarea teritoriilor ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!