Cu puțin înaintea Summitului NATO de la Ankara, Ucraina a respins planul SUA de soluționare a războiului din Ucraina. O întâlnire între Donald Trump și Volodimir Zelenski este așteptată după reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Turcia.

Înaintea summitului NATO din Turcia, Ucraina a respins planul de pace al președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Post (NYP) , citând oficiali ucraineni.

„Ucraina a respins planul în 28 de puncte pentru a pune capăt conflictului cu Rusia și insistă asupra unor termeni mai favorabili”, a declarat sursa pentru publicație, transmite Mediafax.

Potrivit NYP, Kievul intenționează să negocieze noi condiții din cauza situației în schimbare de pe linia frontului. Sursele susțin că Ucraina nu ia în considerare o întâlnire cu reprezentanții ruși pentru o soluționare diplomatică.

Toamna trecută, presa americană a relatat că Casa Albă pregătea un plan în 28 de puncte pentru rezolvarea conflictului. Ulterior, au apărut rapoarte despre modificări ale listei de condiții. Donald Trump însuși a numit propunerile nu un plan de pace, ci pur și simplu un concept.

Surse media au relatat că, după încheierea conflictului cu Iranul, președintele SUA dorește să rezolve conflictul ucrainean cât mai repede posibil.

În urma întâlnirii sale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul NATO de la Ankara, Trump a spus că așteaptă ca acesta să discute situația cu președintele rus Vladimir Putin.

Donald Trump și Volodimir Zelenski se întâlnesc astăzi, 8 iulie 2026, la Ankara, în cadrul celei de-a doua zile a Summitului NATO din Turcia, focusul principal fiind oprirea războiului din Ucraina. Liderul american a declarat anterior sosirii la summit că atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski „vor amândoi să încheie un acord de pace” și speră ca problema să fie rezolvată în curând.

Dialogul direct vizează găsirea unei soluții rapide pentru oprirea conflictului armat. Trump a menționat că a avut deja o discuție telefonică foarte bună cu Putin înainte de summit, urmând să îl sune din nou după discuția cu Zelenski.

În marja reuniunii din Turcia, Donald Trump și-a exprimat public dezamăgirea față de Alianță. El a afirmat că „nu este mulțumit de NATO” și că SUA au fost tratate incorect, lansând inclusiv critici dure la adresa unor parteneri precum Spania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.