Republica Moldova va găzdui, în vara anului 2027, următoarea Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și omologii din țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană au semnat o declarație comună care a pus bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar între țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Documentul a fost semnat în cadrul Conferinței inaugurale a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană, desfășurată la Belgrad în perioada 7–8 iulie. Declarația evidențiază importanța strategică a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru statele semnatare și cetățenii acestora, subliniind rolul parlamentelor în promovarea reformelor legislative, exercitarea controlului parlamentar și consolidarea legitimității democratice în parcursul european.

Semnatarii își reafirmă angajamentul față de perspectiva europeană a țărilor candidate, inclusiv prin implementarea eficientă a acquis-ului Uniunii Europene și continuarea reformelor în conformitate cu principiile și standardele europene.

Declarația reafirmă rolul esențial al parlamentelor în procesul de integrare europeană, prin adoptarea legislației necesare, exercitarea controlului democratic, consolidarea instituțiilor și reprezentarea intereselor cetățenilor. Totodată, aceasta prevede intensificarea cooperării interparlamentare, schimbul de experiență și de bune practici, precum și organizarea unor consultări periodice pe subiecte de interes comun privind aderarea la Uniunea Europeană.

Platforma de cooperare va reuni toate formele de colaborare interparlamentară – între președinții parlamentelor, comisiile de specialitate, grupurile parlamentare și funcționarii secretariatelor parlamentare – în domenii de interes comun. De asemenea, Conferința președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană va avea loc anual, în cadrul acestui nou mecanism permanent de dialog și cooperare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2027 #candidate UE #Chisinau #conferinta #tari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.