Președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a făcut public miercuri, 7 decembrie „planul investițional fără precedent pentru Moldova”, care prevede o susținere mai mare a pensionarilor și altor categorii de cetățeni, pentru a face față mai ușor crizei scumpirilor.

Ilan Șor susține că din cele 10 miliarde de euro, bani pe care i-a identificat de la un grup de oameni de afaceri dispuși să investească în Republica Moldova, va fi majorat de două ori bugetul asigurărilor sociale, pentru ca pensiile minime să se dubleze și să ajungă la 4 mii de lei.

„Bugetul asigurărilor sociale pentru 2022, la capitolul cheltuieli, este de 34,2 miliarde de lei. Pentru crearea unor condiții minime de trai pentru pensionari, acest buget trebuie majorat de două ori, iar pensia minimă să fie de 4000 de lei”, a menționat Ilan Șor, în cadrul Congresului Național „Noi suntem Moldova”, care a avut loc miercuri, la Orhei.

Tot în domeniul social, Ilan Șor își propune să compenseze integral diferența dintre vechile și noile tarife pentru gazele naturale, electricitate și energia termică.

De asemenea, liderul Partidului „ȘOR” insistă ca fiecare gospodărie să beneficieze de o indemnizație unică, de 10 000 de lei, pentru a face față mai ușor crizei scumpirilor.

Potrivit lui Ilan Șor, planul său de dezvoltare a țării va fi implementat imediat ce „va deveni prim-ministru al Republicii Moldova”. Acesta va permite „schimbarea imediată a nivelului de trai al cetățenilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ilan Șor #Partidul Șor #plan

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.