Statele Unite încearcă să accelereze negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, propunând un calendar ambițios care ar include un acord de pace, organizarea de alegeri și un referendum în Ucraina, dar și un termen-limită până la începutul verii pentru finalizarea negocierilor, transmite România TV.

Discuțiile sunt, însă, marcate de scepticism și de blocaje majore, în special pe tema teritorială.

Negociatorii americani și ucraineni au discutat un plan care vizează atingerea unui acord de pace până în luna martie. Surse implicate în discuții sunt, însă, de părere că termenul este greu de respectat date fiind divergențele majore dintre părți.

Nicio decizie fără consultarea populaţiei prin referendum

Potrivit cadrului analizat, orice înțelegere ar urma să fie supusă aprobării populației prin referendum, organizat simultan cu alegeri naționale.

Oficialii americani au sugerat organizarea votului cât mai rapid, existând discuții ca alegerile și referendumul să aibă loc în luna mai. Totuși, autoritățile electorale ucrainene estimează că organizarea unui astfel de scrutin ar necesita aproximativ șase luni, iar legislația ar trebui modificată, deoarece alegerile sunt interzise pe durata stării de urgență.

Kievul susține că un eventual proces electoral ar necesita un armistițiu pe durata campaniei, pentru a garanta corectitudinea votului, și insistă că nu poate fi acceptat niciun acord fără garanții de securitate din partea SUA și a partenerilor occidentali.

Termen-limită până în iunie și presiuni din partea Washingtonului

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că SUA au stabilit un termen-limită până în iunie pentru încheierea unui acord de pace. Potrivit acestuia, administrația americană dorește un calendar clar al pașilor necesari și nu va ezita să exercite presiuni asupra ambelor părți pentru respectarea acestuia.

Washingtonul ar urmări astfel finalizarea negocierilor până la începutul verii, întrucât, ulterior acestei date, agenda politică internă americană este mult prea încărcată, ceea ce ar reduce disponibilitatea pentru implicare diplomatică intensă.

Negocieri fără progrese importante

Discuțiile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi, nu au făcut posibil niciun consens, deși au dus la eliberarea a peste 300 de prizonieri de război și la angajamentul continuării negocierilor. O nouă rundă de discuții ar urma să aibă loc în Statele Unite, cel mai probabil la Miami.

Sunt de remarcat diferențele de abordare dintre delegații: Ucraina a trimis negociatori politici de rang înalt, în timp ce ruşii au marşat mai ales pe aspectele militare.

Donbasul, mărul discordiei

Cea mai mare piedică în calea unui acord rapid rămâne statutul teritoriilor ocupate. Rusia cere controlul asupra întregului Donbas și recunoașterea internațională a acestuia ca teritoriu rusesc, precum și retragerea forțelor ucrainene din zonele încă neocupate. Kievul respinge aceste condiții și afirmă că nu are nici cea mai mică intenţie să renunţe la teritorii.

Regiunile Donețk și Lugansk, care formează Donbasul, au fost anexate formal de Rusia în 2022, împreună cu Zaporojie și Herson, fără a fi însă controlate integral de Moscova.

Alte puncte sensibile includ statutul centralei nucleare de la Zaporojie, unde propunerile privind administrarea și distribuirea energiei nu au fost acceptate de părți.

În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar lipsa unui compromis privind aceste zone continuă să blocheze perspectiva unei păci rapide, în ciuda presiunilor diplomatice crescânde din partea Washingtonului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PACE #razboi #SUA #Ucraina

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.