Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Platforma Agendei de Conectivitate și dialogul Europa-Asia, lansate la Bruxelles

23 Iun. 2026, 19:51
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Iun. 2026, 19:51 // Actualitate //  Realitatea.md

La Bruxelles a fost lansată Platforma Agendei de Conectivitate, alături de primul dialog regional dedicat coridoarelor de transport Europa–Asia, o inițiativă care vizează consolidarea legăturilor în domeniul transporturilor, comerțului, energiei și digitalizării de-a lungul Coridorului Transcaspic, ce conectează Europa de Asia Centrală prin Caucazul de Sud.

Inițiativa a fost anunțată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței de lansare a platformei, eveniment în care a fost subliniat obiectivul de întărire a cooperării regionale și a infrastructurii de conectivitate.

Republica Moldova participă la acest format prin intermediul viceprim-ministrului Vladimir Bolea, alături de state din regiune și instituții financiare internaționale, în cadrul discuțiilor privind dezvoltarea conectivității și integrarea rețelelor de transport la nivel regional.

În cadrul panelului „Perspectivele viitoare ale Coridorului de Transport Transcaspic în regiunea Mării Negre și a Caucazului de Sud”, discuțiile s-au concentrat pe orizontul anului 2030 și pe condițiile necesare pentru ca aceste coridoare să devină mai rapide, mai coerente și mai integrate.

În acest context, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a prezentat direcția Republicii Moldova privind consolidarea conectivității cu Uniunea Europeană și spațiul extins al Mării Negre, prin liberalizarea transportului și dezvoltarea principalelor rute de conectare pe toate modurile de transport.

Aceste direcții includ dezvoltarea unei căi ferate electrificate, a unei autostrăzi și a unei centuri de ocolire, precum și valorificarea la capacitate maximă a infrastructurii portuare și crearea unor huburi logistice pentru preluarea mărfurilor.

În cadrul discuțiilor, atenția participanților s-a concentrat pe cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina în procesul de integrare în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar și pe progresele și blocajele care influențează funcționarea coridoarelor regionale.

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a făcut referire la proiectele aflate în derulare, inclusiv modernizarea punctelor de trecere a frontierei și studiile pentru conexiuni strategice precum Ungheni–Chișinău–Odesa, proiecte cu impact direct asupra timpilor de transport și capacității logistice.

Totodată, a fost reafirmată direcția Republicii Moldova de consolidare a rolului său de hub logistic regional între Uniunea Europeană, Ucraina și regiunea extinsă a Caucazului și Asiei Centrale.

La finalul reuniunii, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au semnat o Declarație de intenție prin care Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea de a sprijini modernizarea coridoarelor rutiere de importanță strategică, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și reformarea sectorului drumurilor.

Proiectul va susține în mod specific elaborarea unui Masterplan pentru sectorul drumurilor, inclusiv o Strategie de finanțare a drumurilor, implementarea unui Contract multianual care să asigure stabilitatea finanțării pe termen lung a Administrației Naționale a Drumurilor, pregătirea unui Plan de acțiuni privind guvernanța corporativă și acordarea unui sprijin extins pentru implementarea Strategiei de e-mobilitate.

În același cadru, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au consemnat lansarea etapei de pregătire pentru studiul de fezabilitate privind dezvoltarea unei căi ferate electrificate cu ecartament european pe traseul Ungheni–Chișinău.

În acest sens, a fost discutată posibilitatea acordării unui sprijin consultativ prin Facilitatea EPIC, instrument al Uniunii Europene creat pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură care contribuie la consolidarea conectivității regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!