La Bruxelles a fost lansată Platforma Agendei de Conectivitate, alături de primul dialog regional dedicat coridoarelor de transport Europa–Asia, o inițiativă care vizează consolidarea legăturilor în domeniul transporturilor, comerțului, energiei și digitalizării de-a lungul Coridorului Transcaspic, ce conectează Europa de Asia Centrală prin Caucazul de Sud.

Inițiativa a fost anunțată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței de lansare a platformei, eveniment în care a fost subliniat obiectivul de întărire a cooperării regionale și a infrastructurii de conectivitate.

Republica Moldova participă la acest format prin intermediul viceprim-ministrului Vladimir Bolea, alături de state din regiune și instituții financiare internaționale, în cadrul discuțiilor privind dezvoltarea conectivității și integrarea rețelelor de transport la nivel regional.

În cadrul panelului „Perspectivele viitoare ale Coridorului de Transport Transcaspic în regiunea Mării Negre și a Caucazului de Sud”, discuțiile s-au concentrat pe orizontul anului 2030 și pe condițiile necesare pentru ca aceste coridoare să devină mai rapide, mai coerente și mai integrate.

În acest context, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a prezentat direcția Republicii Moldova privind consolidarea conectivității cu Uniunea Europeană și spațiul extins al Mării Negre, prin liberalizarea transportului și dezvoltarea principalelor rute de conectare pe toate modurile de transport.

Aceste direcții includ dezvoltarea unei căi ferate electrificate, a unei autostrăzi și a unei centuri de ocolire, precum și valorificarea la capacitate maximă a infrastructurii portuare și crearea unor huburi logistice pentru preluarea mărfurilor.

În cadrul discuțiilor, atenția participanților s-a concentrat pe cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina în procesul de integrare în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar și pe progresele și blocajele care influențează funcționarea coridoarelor regionale.

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a făcut referire la proiectele aflate în derulare, inclusiv modernizarea punctelor de trecere a frontierei și studiile pentru conexiuni strategice precum Ungheni–Chișinău–Odesa, proiecte cu impact direct asupra timpilor de transport și capacității logistice.

Totodată, a fost reafirmată direcția Republicii Moldova de consolidare a rolului său de hub logistic regional între Uniunea Europeană, Ucraina și regiunea extinsă a Caucazului și Asiei Centrale.

La finalul reuniunii, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au semnat o Declarație de intenție prin care Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea de a sprijini modernizarea coridoarelor rutiere de importanță strategică, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și reformarea sectorului drumurilor.

Proiectul va susține în mod specific elaborarea unui Masterplan pentru sectorul drumurilor, inclusiv o Strategie de finanțare a drumurilor, implementarea unui Contract multianual care să asigure stabilitatea finanțării pe termen lung a Administrației Naționale a Drumurilor, pregătirea unui Plan de acțiuni privind guvernanța corporativă și acordarea unui sprijin extins pentru implementarea Strategiei de e-mobilitate.

În același cadru, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au consemnat lansarea etapei de pregătire pentru studiul de fezabilitate privind dezvoltarea unei căi ferate electrificate cu ecartament european pe traseul Ungheni–Chișinău.

În acest sens, a fost discutată posibilitatea acordării unui sprijin consultativ prin Facilitatea EPIC, instrument al Uniunii Europene creat pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură care contribuie la consolidarea conectivității regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Europa-Asia #integrarea europeana #Platforma Agendei de Conectivitate

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.