La Bruxelles a fost lansată Platforma Agendei de Conectivitate, alături de primul dialog regional dedicat coridoarelor de transport Europa–Asia, o inițiativă care vizează consolidarea legăturilor în domeniul transporturilor, comerțului, energiei și digitalizării de-a lungul Coridorului Transcaspic, ce conectează Europa de Asia Centrală prin Caucazul de Sud.

Inițiativa a fost anunțată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței de lansare a platformei, eveniment în care a fost subliniat obiectivul de întărire a cooperării regionale și a infrastructurii de conectivitate.

Republica Moldova participă la acest format prin intermediul viceprim-ministrului Vladimir Bolea, alături de state din regiune și instituții financiare internaționale, în cadrul discuțiilor privind dezvoltarea conectivității și integrarea rețelelor de transport la nivel regional.

În cadrul panelului „Perspectivele viitoare ale Coridorului de Transport Transcaspic în regiunea Mării Negre și a Caucazului de Sud”, discuțiile s-au concentrat pe orizontul anului 2030 și pe condițiile necesare pentru ca aceste coridoare să devină mai rapide, mai coerente și mai integrate.

În acest context, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a prezentat direcția Republicii Moldova privind consolidarea conectivității cu Uniunea Europeană și spațiul extins al Mării Negre, prin liberalizarea transportului și dezvoltarea principalelor rute de conectare pe toate modurile de transport.

Aceste direcții includ dezvoltarea unei căi ferate electrificate, a unei autostrăzi și a unei centuri de ocolire, precum și valorificarea la capacitate maximă a infrastructurii portuare și crearea unor huburi logistice pentru preluarea mărfurilor.

În cadrul discuțiilor, atenția participanților s-a concentrat pe cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina în procesul de integrare în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar și pe progresele și blocajele care influențează funcționarea coridoarelor regionale.

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a făcut referire la proiectele aflate în derulare, inclusiv modernizarea punctelor de trecere a frontierei și studiile pentru conexiuni strategice precum Ungheni–Chișinău–Odesa, proiecte cu impact direct asupra timpilor de transport și capacității logistice.

Totodată, a fost reafirmată direcția Republicii Moldova de consolidare a rolului său de hub logistic regional între Uniunea Europeană, Ucraina și regiunea extinsă a Caucazului și Asiei Centrale.

La finalul reuniunii, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au semnat o Declarație de intenție prin care Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea de a sprijini modernizarea coridoarelor rutiere de importanță strategică, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și reformarea sectorului drumurilor.

Proiectul va susține în mod specific elaborarea unui Masterplan pentru sectorul drumurilor, inclusiv o Strategie de finanțare a drumurilor, implementarea unui Contract multianual care să asigure stabilitatea finanțării pe termen lung a Administrației Naționale a Drumurilor, pregătirea unui Plan de acțiuni privind guvernanța corporativă și acordarea unui sprijin extins pentru implementarea Strategiei de e-mobilitate.

În același cadru, Republica Moldova, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au consemnat lansarea etapei de pregătire pentru studiul de fezabilitate privind dezvoltarea unei căi ferate electrificate cu ecartament european pe traseul Ungheni–Chișinău.

În acest sens, a fost discutată posibilitatea acordării unui sprijin consultativ prin Facilitatea EPIC, instrument al Uniunii Europene creat pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură care contribuie la consolidarea conectivității regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Europa-Asia #integrarea europeana #Platforma Agendei de Conectivitate

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.