În Turcia, autoritățile au reținut 209 persoane în cadrul unor operațiuni antiteroriste desfășurate la nivel național. Acțiunile au loc într-un context tensionat, marcat de restricții recente privind adunările publice înaintea summitului NATO de luna viitoare, scrie Digi24.

Parchetul General din Ankara a anunțat că au fost emise mandate de arestare pentru 241 de suspecți, vizați în anchete privind mai multe organizații militante, inclusiv Statul Islamic și grupări de extremă stângă precum DHKP-C, MLKP și TKP/ML.

„Operațiunea face parte din eforturile de a descoperi activitățile grupurilor militante”, se arată într-un comunicat al procurorilor.

Autoritățile au precizat că 209 persoane au fost deja reținute, în timp ce acțiunile continuă pentru identificarea și prinderea celorlalți suspecți. În același timp, instituțiile judiciare și Ministerul Justiției nu au oferit comentarii suplimentare.

Operațiunile au fost declanșate la o zi după ce Biroul Guvernatorului din Ankara a anunțat o interdicție de 13 zile asupra demonstrațiilor, conferințelor de presă și altor adunări publice, în perioada 28 iunie-10 iulie, invocând motive de securitate legate de summitul NATO programat pentru 7-8 iulie.

În paralel, reacțiile societății civile au fost critice. Grupurile de opoziție susțin că măsurile reprezintă o amplificare a presiunilor asupra libertăților publice.

„Pregătirile pentru summitul NATO sunt folosite ca pretext pentru a restricționa politica democratică și libertățile fundamentale”, a transmis Partidul pro-kurd DEM, care a solicitat eliberarea imediată a celor reținuți.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, printre persoanele vizate se află jurnalista și activista pentru drepturile comunității LGBTQ+ Yildiz Tar, politicieni de stânga și mai mulți avocați. Asociația Avocaților Progresiști a confirmat că trei dintre membrii săi au fost reținuți.

Totodată, aceste organizații au semnalat că persoanelor reținute li s-ar fi impus o restricție de 24 de ore privind accesul la avocați, însă autoritățile nu au oferit detalii individualizate despre acuzațiile aduse fiecărui suspect.

Grupul pentru drepturile LGBTQ+ Kaos GL a asociat, de asemenea, operațiunile cu restricțiile impuse înaintea summitului NATO, în timp ce jurnalista Yildiz Tar urmează să se prezinte miercuri în fața instanței într-un dosar separat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#operațiuni antiteroriste #retineri #summit NATO #turcia

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.