Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Platon citește de undeva știrile care-l vizează. Despre Litvinenco și Alaiba: „De unde au luat astfel de prostuți?”

03 Aug. 2021, 16:09
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
03 Aug. 2021, 16:09 // Politica //  Realitatea.md

Veaceslav Paton are o primă reacție privind situația prezentă care-l vizează și a fost publicată marți, 3 august curent, pe una din pagina sa de Facebook. „Am citit discursurile deputaților PAS, Sergiu Litvinenco și Dumitru Alaiba, și sunt uimit. De unde au luat astfel de proști?”, se întreabă acesta.

„Incompetență completă, multiplicată de narcisism și îndrăzneală nejustificată. Ei bine, Alaiba, nu lasă jos jointul, dar Litvinenco vrea să fie doar ministrul Justiției.Ofer un program educațional gratuit pentru „culoarea intelectuală” a partidului PAS! În Codul de procedură penală a Republicii Moldova există art. 543. Se numește „principiul concretității”. Potrivit acestui articol, persoana extrădată nu poate fi acuzată pentru infracțiuni anterioare fără consimțământul părții responsabile de extrădare. În cazul nostru, Parchetul General din Ucraina. După cum știți, instanța ucraineană a calificat extrădarea mea ilegală. Pe baza acestui fapt, Parchetul General din Ucraina a cerut să mă întoarcă”, a scris Veaceslav Platon.

„Și acum cel mai important lucru. Potrivit articolului 543 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, precum și a tuturor tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova privind extrădarea, după soluționarea fondului cauzei în care persoana a fost extrădată, Republica Moldova este obligat să pună la dispoziție 45 de zile de plecare nestingherită și numai după aceea are dreptul de a aduce alte acuzații. Cu alte cuvinte, după achitarea mea în cazul furtului miliardului, ei trebuie să-mi dea posibilitatea să plec și abia apoi să ia vreo măsură. Înțelegerea greșită a elementelor de bază elementare ale jurisprudenței este principala caracteristică a actualilor politicieni zgomotoși din PAS. Vom avea un minunat ministru al Justiției care a eșuat! Vin vremuri bune!”, a mai adăugat acesta.

Amintim că Veaceslav Platon are răgaz până pe 12 august curent, ora 14:00, ca să se prezinte în instanță, acolo unde se examinează un dosar în care este vizat. La începutul anului trecut, Curtea de Apel Chișinău l-a trimis la rejudecare. În cadrul acestuia, este acuzat că în decembrie 2016 ar fi comis coruperea activă a doi gardieni din cadrul Detaşamentului cu Destinaţie Specială „Pantera” al Departamentului Instituţiilor Penitenciare care asigurau paza şi escortarea acestuia în instanțele de judecată.

De asemenea, mai este acuzat și de faptul că, la fel în 2016, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni la trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor interpuși, a organizat sustragerea banilor deţinuţi pe conturile companiilor.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.