Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, a venit cu o replică la postarea deputatului PAS Dumitru Alaiba, unde acesta s-a expus pe fundalul crizei energetice.

„Vin acum de la Rezina, Șoldănești și Florești, unde am ascultat grijile oamenilor, problema facturilor imense fiind prioritară. Când colo, dau de o postare a deputatul Alaiba. Dânsul declară că ANRE și Rusia îi sabotează și că e o absurditate să pui prețurile retroactiv. Absolut de acord cu domnul deputat, doar că, la 27 ianuarie 2022, – atenție! – tocmai Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a adoptat Dispoziția nr. 2, prin care se dispune ca ANRE să ajusteze, până la 31 ianuarie 2022, reglementarea noilor tarife la gazele naturale, care vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2022. Așadar, domnule deputat, cine-i responsabil de absurditatea tarifelor plătite retroactiv? Poate că Dvs nu citiți actele oficiale, dar să știți că sunt oameni care citesc nu doar trucurile ieftine de pe Facebook, pentru care plătim mult, dar și absurditățile votate de unii”.

Acesta susține ideea că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu trebuie demis din funcție.

„Pentru absurdul în care am ajuns, Andrei Spînu trebuie urgent demis, iar domnul Alaiba să mai facă o pauză din a posta falsuri pe net sau, cel puțin, să specifice în adresa cui e orientată critica lui fioroasă”.

#Andrei Spinu #Dinu Plingau #Platforma DA

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.