Deputatul PAS Dinu Plîngău califică drept o „lovitură enormă” scandalul privind remunerarea tânărului Bogdan Zgherea, care a încasat aproximativ 300.000 de lei anual la Ministerul Culturii fără să fi absolvit studiile de licență. Invitat în emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV, parlamentarul a spus că astfel de situații afectează încrederea în instituțiile statului.

„Este o lovitură enormă, evident. În unele cazuri sunt de-a dreptul obraznice. Eu sunt cu ambele mâini pentru ca tinerilor să le fie oferită o șansă și mă bucur de fiecare dată când un tânăr alege să fie angajat la stat.

Nu știu cât este de echitabil să primești un asemenea salariu în condițiile în care foarte, foarte mulți funcționari, care lucrează 20-30 de ani în sectorul public, nici nu au visat la asemenea salariu”, a declarat Plîngău.

Potrivit acestuia, astfel de cazuri nu sunt specifice unei singure guvernări, însă este nevoie de reguli mai clare pentru a preveni repetarea lor.

„Asemenea sinecuri, când vorbim despre întreprinderile de stat sau alte instituții, au fost în toate partidele și în toate guvernările. Poate ar trebui să ajungă timpul în care să facem un pic de regulă, claritate, inclusiv la nivelul legislativ, ca să nu fie posibil asemenea lucruri. Pentru că deranjează și scade încrederea. Bine, partidul ca partidul, dar scade încrederea în instituțiile statului”, a adăugat deputatul.

Declarațiile vin după ce ministrul Culturii, Cristian Jardan, a anunțat rezilierea contractului cu Bogdan Zgherea, tânărul de 21 de ani care era remunerat cu aproximativ 300.000 de lei anual pentru activități de comunicare în cadrul ministerului, deși nu deține încă o diplomă de licență.

Ministrul a explicat că l-a păstrat în echipă deoarece avea experiență în proiectele instituției și a apreciat rezultatele muncii sale, însă a recunoscut că nu a reevaluat remunerația în raport cu nivelul studiilor și vârsta acestuia. Jardan a precizat că a convenit cu Zgherea încetarea colaborării începând cu 14 iulie.

Numele lui Bogdan Zgherea a devenit intens discutat în spațiul public după publicarea unei investigații care arată că acesta a fost remunerat prin contracte de prestări servicii încheiate fără concurs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Culturii

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.