Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” a transmis un demers oficial către Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție, solicitând informații despre soarta cauzelor penale privind achiziția gazelor naturale, păcurii și alte contracte energetice pentru perioada 2021–2025.

Vicepreședinta fracțiunii, Elena Grițco, a declarat în cadrul unui briefing de presă că oamenii vor răspunsuri clare și responsabilitate pentru scumpirile facturilor la gaze.

„Tarifele la gaze au crescut dramatic. Oamenii au suportat scumpiri peste scumpiri. Li s-a spus că așa este piața, că nu există alternativă și cel mai important, că acesta ar fi prețul libertății și independenței. Dar astăzi oamenii vor un răspuns mult mai simplu și mult mai direct: a cumpărat statul gaz la un preț corect sau l-a cumpărat intenționat mai scump? A existat incompetență sau rea-credință?”, a declarat Elena Grițco.

Ea a subliniat că Partidul Nostru nu cere probe sau secrete din dosare, ci doar adevărul și asumarea responsabilității. Ea menționat că „fiecare contract are o semnătură și, dacă au existat greșeli sau abuzuri, ele trebuie investigate și sancționate. Cu nume și prenume”.

„Oamenii nu mai vor explicații generale. Ei vor să știe dacă cineva va răspunde pentru sărăcirea lor. Statul nu poate cere sacrificii la infinit. Fracțiunea Partidul Nostru va insista pe transparență și pe răspunsuri clare. Și vom continua să apărăm dreptul oamenilor de a cunoaște cum sunt gestionate resursele energetice ale țării”, a conchis Elena Grițco.

Anterior procurorii au recunoscut că investighează sub aspect penal legalitatea achiziției gazelor naturale. De asemenea, au existat și dosare penale în raport cu unele contracte la Termoelectrica, inclusiv care se referă la îngroparea păcurii, acțiune dezvăluită în 2023 de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza economica #dosar penal #Partidul Nostru

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.