Cel mai grav focar de gripă aviară din istorie face ravagii în toată lumea și a dus la sacrificarea a mii de păsări. Deoarece virusul are un impact devastator asupra lor, din cauza transmisibilității și a mortalității, se pune tot mai des întrebarea cât de îngrijorătoare poate deveni situația pentru oameni și dacă ar fi punctul pentru o viitoare pandemie.

Focarul de gripă aviară afectează omenirea deja. A dus la majorarea prețului cărnii de pasăre, dar și a ouălor, totul pe fondul scumpirilor cauzate de pandemie și războiul din Ucraina. Situația a perturbat lanțurile de aprovizionare cu alimente și a provocat sacrificarea forțată a milioane de păsări. Una dintre marile preocupări ale experților este dacă reprezintă un pericol pentru oameni. Ar putea fi punctul unei viitoare pandemii?

Avertismentul experților despre gripa aviară

Specialiștii avertizează că situația este fără precedent, deoarece este vorba despre cel mai grav focar de gripă aviară din Marea Britanie, din cauza numărului de infecții care au apărut la păsările de curte, dar și la cele sălbatice. În plus, experții adaugă că virusul și-a schimbat comportamentul în moduri nemaiîntâlnite până acum, iar focarele de gripă aviară au devenit mai frecvente. Tulpina actuală este cunoscută ca H5N1.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Există un risc pentru sănătatea umană, dar în momentul de față este scăzut”, a precizat Paul Digard, virusolog la Universitatea din Edinburgh. Expertul a amintit de focarul din 1997, în timpul căruia 18 persoane s-au infectat cu gripa aviară și șase au murit. „A fost o infecție rară la oameni, dar când s-a întâmplat, a avut o mortalitate de aproximativ 50%”, a adăugat Digard.

„Virusul s-a schimbat”

Cel puțin până în anul 2010, situația a rămas aceeași, a subliniat specialistul, explicând că au fost rare cazurile de infecții umane, dar cei care l-au contractat au făcut forme severe.

„De atunci, virusul s-a schimbat. Provoacă mult mai puține infecții umane și, atunci când îi infectează pe oameni, se pare că provoacă boli mai ușoare în majoritatea cazurilor”, a spus virusologul britanic.

Ce s-ar putea întâmpla în viitor

Așadar, riscul pentru sănătatea umană este mai mic decât a fost în trecut și nu este nevoie să intrăm în panică, a punctat el: „Virusul nu a dat niciodată semne că și-a dezvoltat transmisibilitatea de la o persoană la alta, care să ducă la un focar major în rândul oamenilor”. Totuși, situația s-ar putea schimba în viitor, a susținut Paul Digard.

„La fel ca și COVID, [virusul gripei aviare] se schimbă permanent, nu rămâne niciodată la fel. Nu poți spune că nu se va adapta niciodată, că nu se va schimba niciodată într-un mod care să provoace următoarea pandemie, dar cred că este un risc foarte scăzut în acest moment. Cred că este un risc scăzut să avem o altă pandemie de gripă. Nu va fi această tulpină. Va fi altceva care ne va surprinde”, a conchis expertul.

#experti #gripa aviară #pandemie #păsări

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.