Au început pregătirile privind Acordurile de reconstrucție a podurilor de la Giurgiulești și Ungheni cu România. În acest sens, echipele tehnice responsabile de lucrările au început să lucreze la acordurile ce urmează a fi semnate. Informația a fost oferită de către prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, informează Realitatea.md.

„Suntem foarte recunoscători României pentru ajutor în perioada de criză, pentru că a fost întotdeauna alături de Republica Moldova. Acum, în perioada crizei gazelor, am dat în exploatare şi gazoductul Iaşi-Chişinău, este funcţional. Sunt foarte multe lucruri bune care, cumva în vâltoarea evenimentelor, au trecut neobservate. Acest gazoduct a devenit funcţional în octombrie, am primit un volum mic de gaze 1,5 milioane metri cubi, dar foarte şi foarte important pentru menţinerea presiunii în sistemul de transport.

Suntem foarte recunoscători tuturor factorilor de decizie care ne-au ajutat în această perioadă şi care au pompat aceste resurse în reţeaua de transport. În afară de aceasta, echipele tehnice au început să lucreze la acordurile care sunt necesare pentru podul de la Ungheni şi podul de la Giurgiuleşti, care este şi pod rutier, şi pod feroviar, şi pod pietonal. Am pregătit toate documentele pentru acest protocol, care ar urma să fie semnat imediat ce va fi instituit noul Guvern de la Bucureşti”, a declarat Natalia Gavriliţa.

De asemenea, șefa Executivului de la Chişinău a accetuat că se va continua pe implementarea proiectelor comune, printre care: controlul vamal comun şi eliminarea sau reducerea tarifului la roaming.

„Ne bucurăm de o relaţie absolut specială cu România şi de o înţelegere pe absolut tot spectrul politic în România referitor la relaţia noastră şi aspiraţiile noastre europene. De aceea, imediat ce va fi investit Guvernul, sunt în aşteptarea acelei şedinţe comune de Guvern, care era planificată pentru septembrie, şi aşteptăm cu nerăbdare şi alte proiecte, şi alte conexiuni. Vorbim despre roaming şi liberalizarea sau reducerea tarifelor la roaming. Noi am eliminat o taxă asupra operatorilor de telecomunicaţii ca să facilităm acest proces. Deci suntem în aşteptarea unor decizii cât mai curând posibile”, a mai spus Natalia Gavriliţa.

#R Moldova #Romania

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.