Au început pregătirile privind Acordurile de reconstrucție a podurilor de la Giurgiulești și Ungheni cu România. În acest sens, echipele tehnice responsabile de lucrările au început să lucreze la acordurile ce urmează a fi semnate. Informația a fost oferită de către prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, informează Realitatea.md.

„Suntem foarte recunoscători României pentru ajutor în perioada de criză, pentru că a fost întotdeauna alături de Republica Moldova. Acum, în perioada crizei gazelor, am dat în exploatare şi gazoductul Iaşi-Chişinău, este funcţional. Sunt foarte multe lucruri bune care, cumva în vâltoarea evenimentelor, au trecut neobservate. Acest gazoduct a devenit funcţional în octombrie, am primit un volum mic de gaze 1,5 milioane metri cubi, dar foarte şi foarte important pentru menţinerea presiunii în sistemul de transport.

Suntem foarte recunoscători tuturor factorilor de decizie care ne-au ajutat în această perioadă şi care au pompat aceste resurse în reţeaua de transport. În afară de aceasta, echipele tehnice au început să lucreze la acordurile care sunt necesare pentru podul de la Ungheni şi podul de la Giurgiuleşti, care este şi pod rutier, şi pod feroviar, şi pod pietonal. Am pregătit toate documentele pentru acest protocol, care ar urma să fie semnat imediat ce va fi instituit noul Guvern de la Bucureşti”, a declarat Natalia Gavriliţa.

De asemenea, șefa Executivului de la Chişinău a accetuat că se va continua pe implementarea proiectelor comune, printre care: controlul vamal comun şi eliminarea sau reducerea tarifului la roaming.

„Ne bucurăm de o relaţie absolut specială cu România şi de o înţelegere pe absolut tot spectrul politic în România referitor la relaţia noastră şi aspiraţiile noastre europene. De aceea, imediat ce va fi investit Guvernul, sunt în aşteptarea acelei şedinţe comune de Guvern, care era planificată pentru septembrie, şi aşteptăm cu nerăbdare şi alte proiecte, şi alte conexiuni. Vorbim despre roaming şi liberalizarea sau reducerea tarifelor la roaming. Noi am eliminat o taxă asupra operatorilor de telecomunicaţii ca să facilităm acest proces. Deci suntem în aşteptarea unor decizii cât mai curând posibile”, a mai spus Natalia Gavriliţa.

#R Moldova #Romania

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.