Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Poliția de Frontieră dă de înțeles că Nesterovschi a inventat că „un moldovean venit din Rusia nu ar fi primit în țară”

20 Apr. 2023, 19:34
 // Categoria: Homepage // Autor:  Elena Putregai
20 Apr. 2023, 19:34 // Homepage //  Elena Putregai

Deputatul neafilat Alexandr Nesterovschi, până de curând membru al fracțiunii Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) care s-a alăturat „Mișcării pentru Popor” cofondate de Partidul „ȘOR”, a publicat joi, 20 aprilie curent, un text prin care acuză autoritățile că ar fi interzis intrarea în Republica Moldova a unui bărbat cu dublă cetățenie: moldovenească și rusească. Contactată de NM.md, Poliția de Frontieră a precizat că întreaga poveste relatată în spațiul public la acest subiect este falsă.

„Aventura marasmului continuă. De această dată, în țară nu a fost lăsat să între un cetățean al Moldovei. Un bărbat originar din Moldova care deține și cetățenie rusă este reținut în Aeroportul Chișinău. Reprezentantul diasporei moldovenești s-a întors acasă, la părinți, cu ocazia sărbătorilor pascale. Însă birocrații de la PAS nu au considerat că acesta este un motiv și un scop și au decis să nu permită cetățeanului Moldovei să între în propria țară! Într-un final, cetățeanul Moldovei și-a petrecut toate sărbătorile pascale în Aeroportul Chișinău. Dacă mai sunt persoane care se îndoiesc de faptul că cetățenii Moldovei sunt divizați în funcție de limba vorbită, a doua cetățenie sau viziuni politice, pur și simplu amintiți-vă de marasmul celor din PAS”, a scris Nesterovschi și a publicat o fotografie în care apare un bărbat care ține în mână o valiză.

Șefa Secției comunicare strategică din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a precizat că toate informațiile la acest subiect nu corespund adevărului. Aceasta a subliniat că, potrivit legii, un cetățean nu poate fi împiedicat să revină în țară.

„În legătură cu informația, precum că în Republica Moldova nu a fost permisă intrarea unui conațional, care deține și cetățenia altui stat, menționăm că informația este falsă și nu corespunde realității. Poliția de Frontieră amintește că la trecerea frontierei de stat nu sunt impuse restricții de circulație pentru persoane, indiferent de cetățenie. Mai mult că pentru cetățenii Republicii Moldova accesul este permis în orice circumstanțe, odată ce a fost stabilită identitatea și cetățenia acestuia. Totodată, pe sursele de informare ale Poliției de Frontieră sunt informații accesibile și publice despre regulile de trecere a frontierei de stat atât pentru străini cât și pentru cetățenii moldoveni”, a conchis Novițchi pentru sursa citată.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.