Poliția de Frontieră dezaprobă „protestul dezgolit” din fața SPF Aeroportul Chișinău, dar verifică informațiile expuse

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră verifică informațiile cu privire la acțiunile „pretins ilegale” ale angajaților Poliției de Frontieră din cadrul SPF Aeroportul Internațional Chișinău, expuse într-o plângere a companiei, reprezentanții căreia au organizat azi un „protest dezgolit” în fața sediului instituției. În fapt, compania susține că angajatele acesteia, însoțitoare de bord, sunt supuse unor verificări riguroase la trecerea frontierei prin Aeroport, fiind dezbrăcate până la lenjeria intimă în incinta Aeroportului.

Potrivit Poliției de Frontieră, în cadrul instituției este înregistrată o plângere din partea companiei, iar verificările au loc în baza acesteia. „Reieșind din rezultatul verificărilor și competențelor instituționale vor fi luate deciziile corespunzătoare”, se mai arată în reacția IGPF.

Totodată, Poliția de Frontieră reiterează că „controlul de securitate este efectuat obligatoriu pentru orice persoană și la existența unor suspiciuni aceasta este trecută la controlul de nivelul II”, care se efectuează de un angajat al Poliției de Frontieră de „același sex” cu persoana supusă verificării.

Nu în ultimul rând, despre incidentul petrecut pe teritoriul SPF Aeroportul Internațional Chișinău a fost sesizat Inspectoratul de Poliție Botanica, care cercetează cazul sub toate aspectele legale. „Menționăm că Poliția de Frontieră dezaprobă gestul persoanei care s-a dezbrăcat în public și pe teritoriul unei instituții publice”, se mai spune în reacția IGPF.

Președintele rus, Vladimir Putin, a început cea mai lungă călătorie externă de când a declanșat invazia contra Ucrainei. Din Emiratele Arabe Unite, se va îndrepta spre Arabia Saudită. În ambele țări, Rusia are interese mari. Vorbim de petrol, dar și despre evitarea sancțiunilor occidentale.

Vladimir Putin a ajuns în urmă cu puțin timp la Abu Dhabi, prima etapă a călătoriei sale fulger de-o zi în zona golfului. Este pentru prima dată în aproape doi ani când Putin merge într-o țară care nu este în curtea din spate a Rusiei.

În timpul pandemiei, președintele rus s-a izolat de restul lumii. După 24 februarie 2022, restul lumii l-a izolat pe președintele rus. Sau mai bine spus, a încercat.

Aceasta este una din rarele ieşiri din ţară ale lui Vladimir Putin, după mandatul de arestare emis în aprilie pe numele său de Curtea Penală Internaţională pentru deportarea ilegală de copii ucraineni şi transferul lor din zonele ocupate din Ucraina în Rusia.

„Pe durata zborului şi până la aterizarea avionului prezidenţial la Abu Dhabi (capitala EAU), şeful statului rus a fost escortat de patru avioane de vânătoare Suhoi-35S ale forţelor aeriene ruse”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Într-un gest cu puţine precedente, întrucât Kremlinul nu obişnuieşte să facă publice astfel de detalii, Peskov a precizat că avioanele de vânătoare erau echipate „cu diferite tipuri de armament”. „Pentru escorta aeriană a avionului prezidenţial au fost primite autorizaţii speciale din partea statelor al căror teritoriu a fost survolat. Suntem recunoscători ţărilor pentru cooperarea lor”, a adăugat el.

Ministerul rus al Apărării a difuzat o înregistrare video cu avionul lui Putin, un Iliuşin-96, flancat de avioane de vânătoare Suhoi-35S în timpul zborului din Rusia spre EAU.

La Abu Dhabi, în debutul întâlnirii cu preşedintele EAU, Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, Putin şi-a exprimat disponibilitatea de a aborda conflictul din Orientul Mijlociu şi războiul din Ucraina, conform EFE.

„Desigur, vom aborda cu dumneavoastră situaţia din punctele fierbinţi, în special conflictul arabo-israelian. Şi, bineînţeles, vă voi informa cu privire la situaţia din jurul crizei ucrainene”, a spus el.

Putin a subliniat că „Emiratele Arabe Unite au o contribuţie uriaşă la stabilitatea situaţiei din lume, în condiţiile în care nu sunt ţară cu statut permanent în Consiliul de Securitate al ONU”. El a menţionat că, datorită poziţiei şeicului Zayed, relaţiile bilaterale au atins „un nivel ridicat fără precedent” în istoria raporturilor bilaterale. „Efectiv, EAU sunt principalul mare partener comercial al Rusiei în lumea arabă”, precum şi cel mai mare investitor, a subliniat Putin, indicând că volumul comerţului bilateral a crescut cu 68% în 2022.

Preşedintele rus a mai spus că, pe lângă proiectele ambiţioase din sectorul petrolului şi gazelor, cele două ţări cooperează în cadrul OPEC+, ai cărei membri pompează peste 40% din petrolul mondial.

„Voi fi bucuros să continuăm activitatea noastră comună pentru a consolida cooperarea bilaterală în diferite domenii. Acordăm o prioritate specială dezvoltării unor sectoare precum energia, infrastructura, înalta tehnologie şi altele”, a adăugat el. De asemenea, Putin a evocat cei aproape un milion de turişti ruşi care au călătorit în EAU anul trecut şi deschiderea unei şcoli cu predare în limba rusă în această ţară.

Emiratele Arabe Unite sunt una dintre legăturile Rusiei către lumea exterioară, de când cu sancțiunile occidentale. Sau, în alte cuvinte, este una dintre țările de pe rutele rusești de contrabandă. Mulți oligarhi, afaceriști certați cu legea sau căutați internaționali stau în Abu Dhabi sau Dubai. Putin se vede la palat discuții cu șeicul Mohammed bin Zayed al Nahyan, șeful emiratului Abu Dhabi și președintele Emiratelor Arabe Unite.

Pe agendă, pe lângă afaceri, sigur vor fi discuții și despre petrol. Putin nu a venit cu mâna goală, ci a adus cadouri. Kremlinul a spus că sunt daruri de protocol. Rămâne de văzut ce a adus Putin unui om care își permite orice lucru de pe planetă. Ultima dată, în 2019, președintele rus i-a adus un șoim. Miercuri seară, Putin merge în Arabia Saudită.

Petrolul va fi pe locul întâi pe agenda de discuții. Rușii și saudiții vor încerca să țină sub control piața petrolului. Cele două țări au anunțat reduceri de producție, dar prețul barilului este tot în scădere, ceea ce nu convine nici Riadului, nici Moscovei. Nici Emiratelor Arabe Unite, nici Arabia Saudită şi nici Rusia nu recunosc jurisdicaţia CPI, al cărei mandat de arestare pe numele lui Putin.