Un șomer din Zumbrești, raionul Strășeni a fost reținut de ofițerii Direcției generale teritoriale Nord a CNA și procurorii anticorupție, într-un dosar de trafic de influență. Acesta ar fi pretins de la un bărbat 800 de euro pentru a-l ajuta să-și perfecteze permisul de conducere, la categoria B.

Potrivit materialelor cauzei, bănuitul, acționând de comun acord cu alte persoane, ar fi susținut că are influență asupra angajaților Secției Înmatricularea Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto Edineț și ar fi pretins și primit 800 de euro pentru a-i determina pe aceștia să-l ajute pe candidat să susțină cu succes examenele de calificare auto la categoria B. Bănuitul a fost reținut în după-amiază zilei de ieri în parcarea unei cafenele din Chișinău.

Bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore și a fost plasat în izolatorul CNA. Pe cazul dat a fost inițiată o urmărire penală pentru trafic de influență. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă o amendă în mărime de la 3.000 la 4.000 unități convenționale sau închisoare până la 7 ani.

Procuratura Anticorupție Nord conduce urmărirea penală în acest caz.

Plățile informale din sistemul medical continuă să fie o problemă, recunoaște ministrul Sănătății Alexandru Gasnaș. Oficialul a precizat că fenomenul este complex și că nu trebuie creată impresia că toți medicii sunt corupți sau că toți pacienții oferă bani informal.

Este o parte de sistem și noi nu ar trebui să punem presiune indirect doar că simbolizăm că toți medicii sunt corupți sau pacienții achită banii informali în sistem”, a declarat Gasnaș.

Ministrul susține că autoritățile trebuie să explice atât medicilor, cât și pacienților care sunt serviciile medicale gratuite și ce drepturi au bolnavii.

”Noi avem programul unic în care sunt incluse toate serviciile care sunt gratis pentru pacienți”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Gasnaș, una dintre probleme apare atunci când la aceeași ușă a medicului se formează mai multe fluxuri de pacienți – cei veniți în regim de urgență, cei programați, dar și cei care urmează deja un tratament. Aceste situații creează cozi și, implicit, riscuri pentru apariția plăților informale: „Aceste rânduri duc necondiționat la anumite riscuri de plăți informale”.

Gasnaș consideră că digitalizarea traseului pacientului și transparența procesului ar putea reduce aceste riscuri.

„Prin digitalizarea traseelor, claritatea traseelor și diminuarea componentei umane de a decide când și unde intră, iar rândurile să fie mai transparente, va rezolva o parte din aceste plăți informale”, a declarat el.

În același timp, ministrul i-a îndemnat pe pacienți să nu accepte condiționarea serviciilor medicale gratuite și să raporteze cazurile în care li se cer bani. Potrivit oficialului, informațiile despre astfel de cazuri sunt transmise și discutate cu Centrul Național Anticorupție, iar autoritățile încearcă să identifice zonele din sistem în care riscurile sunt mai mari.

Conform datelor din studiile de monitorizare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) și a rapoartelor de profil, percepția și interacțiunea cu corupția în spitale arată astfel: 13% dintre pacienți recunosc direct că au efectuat plăți informale (bani oferiți ilegal) în legătură cu tratamentul medical primit; 3% dintre cetățeni au declarat că au oferit cadouri medicilor sau personalului medical pentru a se asigura că sunt tratați corespunzător; 7% din populație s-a confruntat direct cu o situație critică: ei sau un membru al familiei nu au putut primi tratamentul medical necesar din cauză că au refuzat sau nu au avut posibilitatea de a mitui medicul.