Trei minori din Capitală au fost reținuți pe urme fierbinți de polițiștii Batalionului de Patrulare și Reacționare Operativă al Direcției de Poliție Chișinău de comun cu angajații Inspectoratului de Poliție Botanica pentru deteriorarea geamurilor și sustragerea bunurilor materiale găsite în interiorul automobilelor sparte. Aceștia s-au dovedit a fi cu vârstele de 15 și 16 ani și nu sunt la prima abatere, fiind cercetați penal pentru infracțiuni analogice.

În jurul orei 09:05 a dimineții zilei de azi, 3 martie, oamenii legii au fost sesizați de către proprietarii a trei unități de transport, precum că au depistat geamurile de la automobile deteriorate. La fața locului s-a deplasat un echipaj al BPRO și grupa operativă a inspectoratului. În cadrul cercetărilor la fața locului polițiștii au stabilit că la trei unități de transport au fost deteriorate geamurile, iar dintr-un automobil a fost sustras un telefon mobil și 900 de lei.

În urma verificării teritoriului, cât și adiacentul locului unde a fost comisă infracțiunea, la etajul tehnic a unui bloc de locuit au fost depistați indivizii, dar și bunurile pe care le-au sustras. Aceștia au fost escortați la inspectoratul de poliție.

În cadrul acțiunilor procesual-penale minorii și-au recunoscut vina.

În privința acestora a fost pornită o cauză penală pentru furt și două procese contravenționale pentru distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine.

Minorii sunt cercetați penal în stare de libertate, conform legislației în vigoare aceștia riscă amendă în mărime de până la 67.500 lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.