Poliția recunoaște că există probleme în ceea ce privește timpul de reacție și numărul echipajelor de intervenție operativă. Declarația a fost făcută de Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției. Planurile Poliției prevăd existența a cel puțin unei echipe de intervenție operativă pentru fiecare sector de poliție. În realitate, această structură nu este asigurată.

„În medie, având pe raion 4-5 sectoare de poliție, la intervenție avem doar două echipaje”, a declarat Alexandru Lupan.

O altă problemă ține de numărul mare de apeluri la 112 care nu sunt urgente. Potrivit șefului adjunct al IGP, doar aproximativ 30% dintre apelurile recepționate sunt clasificate drept urgente, în timp ce restul nu necesită intervenția imediată a poliției.

Lupan a explicat că situația poate afecta timpul de reacție în cazurile grave. Dacă un echipaj este deja implicat într-un caz nonurgent, acesta nu poate abandona intervenția pentru a răspunde imediat unui alt apel urgent. Pentru a prioritiza cazurile, IGP a introdus o clasificare a apelurilor în funcție de gravitate.

„Am elaborat acei indici de caz care atribuie anumite categorizări ale apelurilor pe apeluri urgente, cu coduri roșu și galben. Asta este o prioritate și, la aceste apeluri, se redirecționează echipajele poliției prioritar”, a precizat Alexandru Lupan.

Astăzi, 11 septembrie, în Parlament au avut loc audierile organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza angajati #grup de interventie #IGP

Comisia pentru politică externă a Parlamentului a dat aviz pozitiv, în ședința de marți, pentru candidaturile a patru ambasadori ai Republicii Moldova. Este vorba despre Alexandru Codreanu, Vitalie Rusu, Angelica Munteanu și Valeriu Mija.

Alexandru Codreanu urmează să fie desemnat ambasador în Grecia, Angelica Munteanu – în Lituania, Valeriu Mija – în Belgia, iar Vitalie Rusu – în Qatar.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că experiența celor patru candidați va contribui la dezvoltarea relațiilor Republicii Moldova cu partenerii externi.

„Experiența și competențele celor patru candidați vor contribui la consolidarea relațiilor cu partenerii noștri și la promovarea intereselor Republicii Moldova. Ne dorim o diplomație activă, care să sprijine parcursul european, să deschidă oportunități economice și să fie aproape de cetățenii noștri”, a spus Mihai Popșoi.

Alexandru Codreanu este diplomat de carieră și are peste 30 de ani de experiență în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În prezent, conduce Direcția generală pentru cooperare cu Uniunea Europeană. A fost ambasador al Republicii Moldova în Cehia, pe lângă Sfântul Scaun și în Ungaria.

Vitalie Rusu are 29 de ani de experiență în serviciul diplomatic și este ambasador cu misiuni speciale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. El este responsabil, între altele, de dosarele privind reglementarea conflictului transnistrean și securitatea regională. A fost ambasador al Republicii Moldova în Cehia, cu acreditare prin cumul pe lângă Sfântul Scaun.

Angelica Munteanu are peste 18 ani de experiență în serviciul diplomatic și este ministru-consilier în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană. Ea conduce echipa politică responsabilă de dosarul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Valeriu Mija are peste 30 de ani de experiență în domeniul securității și politicii de apărare. Din 2024 este secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a activat în cadrul Ministerului Apărării și în misiuni ale OSCE.

Candidaturile urmează să fie înaintate pentru numirea în funcțiile de ambasador.