Menținerea accizei de 0% la bere și alcool etilic, stabilirea unei cote de TVA de 6% la produse alimentare și băuturi pentru următorii 3 ani, accizarea anumitor tipuri de produse de tutun conform practicile statelor Uniunii Europene, sunt recomandările mediului de afaceri la Politica bugetar-fiscală pentru anul 2024. Propunerile au fost expuse în cadrul unui eveniment organizat pe platforma Agendei Naționale de Business, notează Infotag.

În cadrul conferinței, reprezentanții mediului de afaceri au salutat mai multe propuneri ale Ministerului Finanțelor incluse în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2024, în special prevederile privind stimulentele fiscale.

„În document se regăsesc stimulentele fiscale mult așteptate. Guvernul introduce noțiunea de 15% din fondul salarial prin care diferite plăți, precum plățile sociale, asigurările medicale pot fi incluse în aceste stimulente. A fost introdusă noțiunea de team-building, instruirea angajaților, deci toate cheltuielile ce țin de creșterea performanței angajaților vor putea fi deduse de către angajatori. La fel se va permite deducerea la creditele ipotecare pentru prima locuință, ceea ce va facilita accesul persoanelor la locuințe. Costul creditului va scădea cu 12%, practic Guvernul va acoperi rata la credit”, a declarat expertul în finanțe publice din cadrul IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

La fel, participanții au discutat rata accizelor stabilitate băuturile alcoolice, produsele de tutun și automobile. Pentru următorii 3 ani a fost propusă o acciză de 7% la cidru și 0% pentru bere, vermout și alcool etilic.

„Salutăm aceste propuneri. Dacă aceste prevederi se vor menține, atunci vom avea posibilitatea să facem calculele și investițiile necesare pentru a ne adapta în continuare și să realizăm noi investiții pe piață și să creăm locuri de muncă. Majorarea care a avut loc în 2023 a avut un impact negativ asupra prețurilor, care au crescut și au provocat scăderea vânzărilor. Insistăm ca acciza pentru anii 2024-2026 să rămână la nivelul prevăzut în proiectul politicii fiscale”, a declarat administratorul companiei ”Global Spirit”, Vitalie Slonovschi.

În 2023, a avut loc o majorare excesivă a accizei și la produsele de tutun, fiind aplicată o acciză de 25%. Pentru următorii 3 ani se prevede o creștere de 7%. În opinia experților prevederea este una echilibrată ce va asigura încasări stabile la bugetul de stat, dar și respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană. În același timp, expertul economic Veaceslav a declarat că există unele discrepanțe dintre practicile statelor UE și Republicii Moldova de accizare anumitor tipuri de produse de tutun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O recomandare pe care o facem noi este, ca Republica Moldova care și-a asumat angajamentele față de UE, să sincronizeze politica fiscală la cele mai bune practici de accizare existente în statele europene. Și anume în UE, dar și în țările care aspiră la UE, s-a profilat o tendință de a acciza anumite tipuri produse de tutun în baza greutății sau volumului”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Solicitat să comenteze prevederea, expertul a economic a precizat că în Uniunea Europeană, în 22 de state din 28, acciza la produsele de tutun încălzit diferă de cea aplicată țigărilor obișnuite și este fixată în baza greutății tutunului, în timp ce în Moldova acciza se aplică per unitate.

De asemenea, expertul a venit cu o recomandarea privind accizarea automobilelor, aceasta după ce Ministerul Finanțelor a propus introducerea din 2025 a unei cote TVA pentru importul automobilelor, cu micșorarea treptată a cotei accizei.

„Recomandarea noastră este ca la automobile să fie doar TVA, iar acciza să fie doar la automobilele de lux, astfel ca să rezolvăm problema fundamentală – povara fiscală la procurarea unui automobil. Se va aplica TVA în dependență de unitatea de transport și preț, iar la automobilele de lux poate fi aplicată și acciza”, a adăugat Ioniță.

Reprezentanții Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern și sectorului HoReCa au solicitat o predictibilitatea la stabilirea cotei TVA la produse alimentare și băuturi. În prezent, această cotă este stabilită doar pentru perioada stării de urgență și este în mărime de 6%. În acest context, s-a solicitat stabilirea cotei TVA de 6% pentru următorii de 3 ani.

Toate propunerile expuse de mediul de afaceri privind Politica bugetar-fiscală 2024 vor fi transmise autorităților.

#acciză #alcool etilic #business #politica fiscală #Veaceslav Ionita

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.