Mai mulți politicieni din opoziție și-au exprimat public sprijinul pentru profesorii și cadrele didactice care au protestat, cerând majorarea salariilor și o finanțare mai corectă a sistemului educațional.

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că este solidar cu profesorii și a subliniat că aceștia nu ar trebui să fie nevoiți să iasă la proteste pentru a beneficia de salarii decente. „Munca profesorilor trebuie apreciată, iar vocea lor trebuie să fie auzită”, a menționat Ion Ceban.

Și fracțiunea Partidului Nostru din Parlamentul Republicii Moldova a anunțat că susține protestul cadrelor didactice. Deputații formațiunii au declarat că educația nu poate fi tratată ca o cheltuială secundară și au anunțat intenția de a depune un amendament la proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, prin care vor solicita alocarea de fonduri suplimentare pentru majorarea reală a salariilor din educație și știință. Potrivit acestora, respectul față de profesori trebuie să se reflecte în salarii decente, nu doar în promisiuni.

La rândul său, fostul prim-ministru, actualul deputat al Blocului ALTERNATIVA, Ion Chicu, a criticat politica salarială a autorităților, afirmând că în anul 2026 salariile cadrelor didactice nu vor fi majorate nici măcar cu un procent, pentru prima dată în ultimii opt ani. El a mai susținut că salariul real al profesorilor este cu aproximativ 10% mai mic decât în anul 2021 și a pus sub semnul întrebării legitimitatea ignorării revendicărilor acestora. „

Au dreptul moral învățătorii să protesteze azi?”, a întrebat retoric Ion Chicu.

Deputații din facțiunea ”Democrația Acasă” a organizat un briefing de presă la Parlament, unde au ținut foi albe și au citit din Constituție.

”Democrația Acasă susține protestul profesorilor, considerăm că profesorii sunt cei care construiesc o societate modernă”, au declarat aceștia.

În mai multe instituții educaționale din țară a avut loc astăzi, 16 decembrie, o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală, sub sloganul „Demnitate pentru Educație – Solidaritate pentru un viitor echitabil”.

Activitățile s-au desfășurat la locul de muncă, în timpul pauzelor, iar până la ora 11:30 cadrele didactice și cercetătorii științifici au ridicat foi albe, simbol al demnității și al unui viitor încă nescris, și au citit cu voce tare Articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#profesori #protest #salarii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.