Polonezii votează duminică, 15 octombrie curent, în cadrul alegerilor parlamentare, despre care opoziţia spune că vor determina postura democratică a ţării şi locul acesteia în Uniunea Europeană, după o campanie de dispute intense, dominată de probleme de suveranitate şi securitate.
De la venirea la putere în 2015, partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) a intrat în mod repetat în conflict cu UE din cauza schimbărilor legislative care, potrivit criticilor, au politizat sistemul judiciar şi au transformat mass-media de stat într-un organ de propagandă.
Opoziţia afirmă că votul ar putea fi ultima şansă de a opri ceea ce consideră că este îndepărtarea Poloniei de curentul european şi trecerea la un sistem semi-autoritar.
„Ştiu că ei plănuiesc sistematic, cu sânge rece, să scoată Polonia din Uniunea Europeană”, a declarat Donald Tusk, liderul celei mai mari alianţe de opoziţie, Coaliţia Civică (KO).
PiS neagă un astfel de plan. În contextul în care războiul face ravagii în Ucraina vecină şi se prefigurează o criză a migranţilor, securitatea naţională şi imigraţia au ocupat un loc important într-o campanie care a fost marcată, de asemenea, de o înrăutăţire a relaţiilor cu Kievul din cauza interzicerii de către Polonia a importurilor de cereale ucrainene.
Germania, oaia neagră a PiS
PiS prezintă scrutinul drept o alegere între o opoziţie care este îndatorată intereselor străine, în special cele ale Germaniei, şi docilă în ceea ce priveşte migraţia, şi un guvern care va apăra suveranitatea şi graniţele Poloniei.
„Für Deutschland, adică pentru Germania. El a repetat aceste cuvinte foarte des”, a declarat liderul PiS Jaroslaw Kaczynski la un miting de campanie, insistând asupra mesajului partidului său, acela că Tusk este un lacheu al Germaniei. „Cu siguranţă nu ne-ar fi protejat de potopul de cereale ucrainene, pentru că pentru asta trebuia să ai curaj – să te opui Germaniei, să te opui Uniunii Europene”, a continuat atacul liderul conservator.
PiS a subliniat efectul pe care programele sale de beneficii sociale şi creşterile salariului minim l-au avut asupra nivelului de trai, spunând că revenirea lui Tusk, care a fost prim-ministru în perioada 2007-2014 înainte de a fi preşedinte al Consiliului European, ar pune în pericol acest lucru.
Fondurile UE, greu de deblocat
Tusk s-a angajat să nu pună capăt niciunuia dintre programe şi a declarat că o creştere a alocaţiilor pentru copii ar trebui să fie implementată mai devreme. Liderul KO a declarat că va debloca fonduri de miliarde de euro reţinute de UE din cauza preocupărilor legate de statul de drept în prima zi după ce va câştiga alegerile.
Cu toate acestea, oficialii UE spun că este puţin probabil ca acest lucru să fie atât de simplu, deoarece modificările la orice lege promovată de PiS ar necesita în continuare semnătura preşedintelui Andrzej Duda, un aliat al PiS. În ziua alegerilor va avea loc şi un referendum. PiS afirmă că urmăreşte să se asigure că voinţa poporului este respectată în patru domenii: privatizarea companiilor de stat, creşterea vârstei de pensionare, construirea unui gard la graniţa cu Belarus şi acceptarea migranţilor în cadrul unui acord cu UE.
Opoziţia susţine că PiS foloseşte în mod abuziv fondurile publice pentru un exerciţiu de campanie menit să îşi energizeze susţinătorii şi să îşi demonizeze adversarii cu întrebări cu caracter de instigare.
Ce arată sondajele
Sondajele de opinie sugerează că PiS va rămâne cel mai mare partid din parlament, dar s-ar putea să nu ajungă la o majoritate. Un rezultat neconcludent ar putea duce la o paralizie legislativă într-un stat membru al NATO aflat în prima linie a frontului şi de o importanţă logistică crucială pentru eforturile alianţei de a ajuta Ucraina.
O administraţie PiS care s-a bazat pe voturile partidului de extremă dreapta Confederaţia, care a încercat să valorifice o creştere a sentimentului antiucrainean în rândul unor alegători, ar putea fi mult mai puţin înclinată să ajute Kievul, spun analiştii. Cheia pentru rezultatul final al alegerilor va fi soarta coaliţiei de centru-dreapta A Treia Cale. Coaliţiile au nevoie de cel puţin 8% din voturi pentru a intra în parlament, iar unele sondaje au arătat că A Treia Cale se apropie periculos de acest prag.
În cazul în care nu reuşeşte să intre în parlament, speranţele opoziţiei de a forma un guvern ar fi spulberate. Cu toate acestea, A Treia Cale se declară încrezătoare că va obţine voturile necesare, iar unul dintre liderii săi, Szymon Holownia, a declarat că „nu se teme deloc” după ce un sondaj recent a plasat coaliţia la 7,6%.
