Polonia preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, pentru o perioadă de șase luni (ianuarie-iunie 2025), într-un context geopolitic dificil, având ca priorități securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea economiei UE. Astfel, guvernul polonez succede mandatul Ungariei, care a facilitat aderarea completă a României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Polonia a mai deţinut preşedinţia Uniunii în 2011. Evenimentul de deschidere oficială a preşedinţiei statului va avea loc pe 3 ianuarie 2025, la Opera Naţională Poloneză din Varşovia.

Europa se confruntă cu probleme tot mai mari de la conflicte și tensiuni între țări, la slăbirea regulilor care asigură pacea și stabilitatea la nivel global, precum și atacuri indirecte care pun în pericol democrația și siguranța cetățenilor. Astfel, prioritățile președinției poloneze se concentrează pe securitatea Europei în 7 domenii: apărare şi securitate, protecţia cetăţenilor şi granițelor, rezistența la influențe străine și dezinformare, asigurarea securităţii şi a libertăţii afacerilor, tranziţia energetică, agricultură puternică și securitatea sănătăţii. Pe 13 decembrie 2024, ministrul de externe al Poloniei a anunțat că sprijinirea Ucrainei, menținerea politicilor față de Rusia și Belarus și întărirea securității UE și a partenerilor săi vor fi prioritare.

Ce înseamnă președinție rotativă

Președinția Consiliului Uniunii Europene se schimbă la fiecare șase luni între statele membre, iar țara care preia președinția se ocupă de continuarea agendei UE și de conducerea reuniunilor formațiunii.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună pentru următoarele 18 luni, stabilind temele principale ce vor fi discutate în Consiliu. Fiecare dintre cele trei țări pregătește apoi un program detaliat pe șase luni.

Preşedinţia are două misiuni principale:

planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului (cu excepția Consiliului de Afaceri Externe) şi al grupurilor sale de pregătire;
reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE (în special cu Comisia și cu Parlamentul European). Scopul său este să ajute la obținerea unui acord privind legile, prin întâlniri oficiale sau informale de negociere.

În fiecare perioadă de șase luni, sunt discutate între 500 și 700 de propuneri legislative, iar legile analizate depind de inițiativele din Agenda Strategică a UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Logo-ul președinției poloneze reprezintă steagul Poloniei în mijlocul Uniunii Europene, subliniind susținerea polonezilor pentru UE și poziția Poloniei ca lider în integrarea europeană. A fost creat de Jerzy Janiszewski, autorul simbolului Solidarității din 1980 și al logo-ului președinției poloneze din 2011, adaugă sursa citată.

#Polonia #președinția rotativă a UE #prioritati

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.