Polonia preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, pentru o perioadă de șase luni (ianuarie-iunie 2025), într-un context geopolitic dificil, având ca priorități securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea economiei UE. Astfel, guvernul polonez succede mandatul Ungariei, care a facilitat aderarea completă a României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Polonia a mai deţinut preşedinţia Uniunii în 2011. Evenimentul de deschidere oficială a preşedinţiei statului va avea loc pe 3 ianuarie 2025, la Opera Naţională Poloneză din Varşovia.

Europa se confruntă cu probleme tot mai mari de la conflicte și tensiuni între țări, la slăbirea regulilor care asigură pacea și stabilitatea la nivel global, precum și atacuri indirecte care pun în pericol democrația și siguranța cetățenilor. Astfel, prioritățile președinției poloneze se concentrează pe securitatea Europei în 7 domenii: apărare şi securitate, protecţia cetăţenilor şi granițelor, rezistența la influențe străine și dezinformare, asigurarea securităţii şi a libertăţii afacerilor, tranziţia energetică, agricultură puternică și securitatea sănătăţii. Pe 13 decembrie 2024, ministrul de externe al Poloniei a anunțat că sprijinirea Ucrainei, menținerea politicilor față de Rusia și Belarus și întărirea securității UE și a partenerilor săi vor fi prioritare.

Ce înseamnă președinție rotativă

Președinția Consiliului Uniunii Europene se schimbă la fiecare șase luni între statele membre, iar țara care preia președinția se ocupă de continuarea agendei UE și de conducerea reuniunilor formațiunii.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună pentru următoarele 18 luni, stabilind temele principale ce vor fi discutate în Consiliu. Fiecare dintre cele trei țări pregătește apoi un program detaliat pe șase luni.

Preşedinţia are două misiuni principale:

planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului (cu excepția Consiliului de Afaceri Externe) şi al grupurilor sale de pregătire;
reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE (în special cu Comisia și cu Parlamentul European). Scopul său este să ajute la obținerea unui acord privind legile, prin întâlniri oficiale sau informale de negociere.

În fiecare perioadă de șase luni, sunt discutate între 500 și 700 de propuneri legislative, iar legile analizate depind de inițiativele din Agenda Strategică a UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Logo-ul președinției poloneze reprezintă steagul Poloniei în mijlocul Uniunii Europene, subliniind susținerea polonezilor pentru UE și poziția Poloniei ca lider în integrarea europeană. A fost creat de Jerzy Janiszewski, autorul simbolului Solidarității din 1980 și al logo-ului președinției poloneze din 2011, adaugă sursa citată.

#Polonia #președinția rotativă a UE #prioritati

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.