Moscova s-a arătat nemulțumită de propunerile de acord de pace privind Ucraina prezentate de echipa președintelui Donald Trump, transmite Adevărul.ro.

Rapoartele anterioare ale Wall Street Journal au indicat că echipa lui Trump ia în considerare un plan de amânare a aderării Ucrainei la NATO cu cel puțin 20 de ani în schimbul continuării livrărilor de arme occidentale și al desfășurării de forțe europene de menținere a păcii pentru a monitoriza o încetare a focului.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că propunerea, așa cum este prezentată în scurgerile de informații și în interviul lui Trump din 12 decembrie acordat publicației Time, sugerează „înghețarea ostilităților de-a lungul actualei linii de contact și transferarea responsabilității confruntării cu Rusia către Europa”.

„Cu siguranță nu suntem mulțumiți de propunerile care sună din partea reprezentanților echipei președintelui ales”, a declarat Lavrov, respingând în special ideea introducerii unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina.

De asemenea, rapoartele sugerează că Trump a discutat aceste idei în timpul unei întâlniri din 7 decembrie la Paris cu președintele Volodimir Zelenski și președintele Emmanuel Macron. Trump ar fi subliniat necesitatea ca Europa să preia conducerea în descurajarea agresiunii ruse.

Lavrov a menționat că Moscova nu a primit niciun semnal oficial de la Washington cu privire la aceste propuneri, adăugând că politica rămâne sub administrația Biden până la inaugurarea lui Trump la 20 ianuarie. Acesta a mai spus că „disponibilitatea Rusiei de a se angaja” cu noua administrație americană, cu condiția ca Washingtonul să facă „primul pas” pentru a restabili dialogul întrerupt după începutul invaziei ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 26 decembrie 2024, Vladimir Putin a declarat că Rusia își propune să „pună capăt conflictului” în 2025, reiterând totodată speranțele pentru un succes în prima linie. În urma comentariilor lui Putin, Lavrov a ridiculizat posibilitatea unei încetări a focului, adăugând că „o încetare a focului este un drum spre nicăieri”.

Putin și-a exprimat deschiderea pentru dialogul cu Trump, dar a menținut cerințele ferme ale Rusiei, inclusiv nicio concesie teritorială și o respingere a aderării Ucrainei la NATO. Echipa lui Trump nu a prezentat încă în mod oficial niciun pas concret pentru a pune capăt războiului, în ciuda afirmațiilor sale îndrăznețe de a obține pacea „în 24 de ore”.

#acord de pace #razboi #Rusia #Trump #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.