Moscova s-a arătat nemulțumită de propunerile de acord de pace privind Ucraina prezentate de echipa președintelui Donald Trump, transmite Adevărul.ro.

Rapoartele anterioare ale Wall Street Journal au indicat că echipa lui Trump ia în considerare un plan de amânare a aderării Ucrainei la NATO cu cel puțin 20 de ani în schimbul continuării livrărilor de arme occidentale și al desfășurării de forțe europene de menținere a păcii pentru a monitoriza o încetare a focului.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că propunerea, așa cum este prezentată în scurgerile de informații și în interviul lui Trump din 12 decembrie acordat publicației Time, sugerează „înghețarea ostilităților de-a lungul actualei linii de contact și transferarea responsabilității confruntării cu Rusia către Europa”.

„Cu siguranță nu suntem mulțumiți de propunerile care sună din partea reprezentanților echipei președintelui ales”, a declarat Lavrov, respingând în special ideea introducerii unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina.

De asemenea, rapoartele sugerează că Trump a discutat aceste idei în timpul unei întâlniri din 7 decembrie la Paris cu președintele Volodimir Zelenski și președintele Emmanuel Macron. Trump ar fi subliniat necesitatea ca Europa să preia conducerea în descurajarea agresiunii ruse.

Lavrov a menționat că Moscova nu a primit niciun semnal oficial de la Washington cu privire la aceste propuneri, adăugând că politica rămâne sub administrația Biden până la inaugurarea lui Trump la 20 ianuarie. Acesta a mai spus că „disponibilitatea Rusiei de a se angaja” cu noua administrație americană, cu condiția ca Washingtonul să facă „primul pas” pentru a restabili dialogul întrerupt după începutul invaziei ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 26 decembrie 2024, Vladimir Putin a declarat că Rusia își propune să „pună capăt conflictului” în 2025, reiterând totodată speranțele pentru un succes în prima linie. În urma comentariilor lui Putin, Lavrov a ridiculizat posibilitatea unei încetări a focului, adăugând că „o încetare a focului este un drum spre nicăieri”.

Putin și-a exprimat deschiderea pentru dialogul cu Trump, dar a menținut cerințele ferme ale Rusiei, inclusiv nicio concesie teritorială și o respingere a aderării Ucrainei la NATO. Echipa lui Trump nu a prezentat încă în mod oficial niciun pas concret pentru a pune capăt războiului, în ciuda afirmațiilor sale îndrăznețe de a obține pacea „în 24 de ore”.

#acord de pace #razboi #Rusia #Trump #Ucraina

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.