Ambasadorul Poloniei în Germania, Dariusz Pawlos, a criticat Berlinul pentru lipsa de voinţă în a discuta chestiuni referitoare la Ucraina, afirmând că este foarte greu de ajuns la cancelarul Olaf Scholz, chiar şi când sunt probleme stringente de dezbătut.

Varşovia încearcă să comunice cu cancelarul german Olaf Scholz, dar acest lucru nu este uşor, a declarat Dariusz Pawlos pentru ziarul german Kolner Stadt-Anzeiger.

„Nu obţinem programări pentru consultaţii scurte şi rapide. Uneori este dezamăgitor”, a spus ambasadorul polonez.

Ambasadorul spune că Polonia a făcut presiuni asupra Berlinului în privinţa livrărilor de arme în Ucraina, în special în ceea ce priveşte decizia de a furniza Kievului tancuri de luptă pentru a se apăra de invazia rusă.

Poziţia reticentă a guvernului german în această chestiune a fost de neînţeles pentru Varşovia, a apreciat ambasadorul polonez.

„Ori ajuţi, ori nu”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dariusz Pawlos a adăugat că ţara sa este capabilă să îşi ţină promisiunile cu privire la livrările de tancuri Kievului, chiar dacă recent au apărut îngrijorări cu privire la starea şi capacitatea lor operaţională.

„Avem tancuri în număr suficient şi contingentul pe care l-am promis este disponibil. A promite tancuri şi apoi a nu le oferi ar fi schizofrenic”, a ţinut să clarifice situaţia Pawlos.

Acesta a spus că ţara sa vrea o discuţie serioasă între aliaţi şi despre trimiterea de avioane de luptă în Ucraina.

„Polonia este deschisă la tot ceea ce ajută Ucraina”, a spus Pawlos.

Varşovia a înţeles cererea ucraineană şi va fi pregătită să trimită avioane de luptă de fabricaţie sovietică, a spus Pawlos. Cu toate acestea, un astfel de pas ar necesita un consens politic între aliaţii NATO, precum şi o decizie curajoasă, a mai spus ambasadorul Poloniei în Germania.

#Olaf Scholz #Polonia #Ucraina

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.