Republica Moldova a reușit să îndeplinească în proporție de 100% șase din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene, iar cele trei rămase sunt aproape finalizate. Vizibilele progrese indică implementarea totală a 94% din toate recomandările Comisiei, ceea ce a constituit un stimulent pentru ca aceasta să recomande statelor membre începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Explicațiile aparțin ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, informează jurnal.md.

Comisia Europeană, atunci când a recomandat statelor membre ale Uniunii să deschidă negocierile de aderare a țării noastre la UE, a analizat strict în baza unui raport publicat acum trei zile, care evalua progresele înregistrate de RM în direcția îndeplinirii recomandărilor de la obținerea statului de țară-candidat pentru aderare, dar și impelementarea acquis-ului comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit acestui raport, Comisia a evaluat rezultatele Republicii Moldova ca fiind „excelente”.

„În raportul Comisiei Europene, publicat pe 8 noiembrie, se constată progresele realizate de Republica Moldova în practic toate domeniile relevante pentru funcționarea unui stat. Acest raport analizează progresele Republicii Moldova pe două categorii: una este implementarea recomandărilor atunci când Moldova a devenit stat candidat. Cea de-a doua ține de progresul Republicii Moldova în implementarea acquis-ului comunitar pe 35 de așa-numite capitole de negociere, care acoperă tot: sisteme de impozitare, libera circulație a capitalului, a persoanelor, a bunurilor, politici de pescuit. Deci, evaluează absolut tot ceea ce se întâmplă. Pe ambele domenii, rezultatele Republicii Moldova sunt excelente. Și în baza acestor rezultate, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să înceapă negocierile de aderare a RM la Uniunea Europeană”, a declarat șeful diplomației de la Chișinău.

Din cele nouă recomandări propuse de Comisia Europeană, Republica Moldova a reușit să îndeplineasă complet, sută la sută, șase. Altele trei, care se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și dezoligarhizarea, sunt apoape complete și mai există doar mici aspecte care trebuie finalizate.

Aceste rezultate au determinat Comisia Europeană să declare că Republica Moldova a reușit să îndeplinească în proporție de 94% recomandările pe care trebuia să le atingă.

„Deci, din nouă recomandări, Republica Moldova a îndeplinit șase în proporție de 100%, iar celelalte trei sunt aproape îndeplinite, dar mai avem anumite lucruri care trebuie finalizate. Comisia Europeană a elaborat un sistem de analiză pe intern în care se evaluează rata de implementare a acestor recomandări, iar cifra comunicată public de Comisie este că RM a îndeplinit 94% din acțiunile pe care urma să le îndeplinim. La această etapă, ne-au rămas numite măsuri pe trei domenii: lupta cu corupția, dezoligarhizarea și reformarea sistemului de justiție”, a adăugat ministrul de Externe al RM.

Totuși, oficialul a explicat că îndeplinirea acestor recomandări ale Comisiei Europene nu semnifică nicidecum faptul că dintr-o dată, în Republica Moldova, se va reforma radical sistemul de justiție, ci înseamnă doar că, pentru o anumită etapă în procesul de aderare al RM la UE, au fost îndeplinite criteriile vital necesare în ceea ce privește îmbunătățirea justiției de la Chișinău.

Pentru o diferență sesizabilă în ceea ce privește sistemul de justiție este însă nevoie de adoptarea mult mai multor legi.

„Evident, finalizarea acestor recomandări nu înseamnă că brusc, peste noapte, în Republica Moldova se schimbă sistemul de justiție. Dar realizarea acestor acțiuni care ne mai rămân vor însemna că pentru această etapă, în parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a făcut câțiva pași, suficienți ca să începem negocierile de aderare. Deci, asta este modalitatea de abordare a acestor lucruri de Comisia UE. Ca să fiu mai concret, urmează să mai adoptăm câteva legi”, a conchis Nicu Popescu.

#Comisia Europeană #justitie #legi #Nicu Popescu

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.