Republica Moldova a reușit să îndeplinească în proporție de 100% șase din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene, iar cele trei rămase sunt aproape finalizate. Vizibilele progrese indică implementarea totală a 94% din toate recomandările Comisiei, ceea ce a constituit un stimulent pentru ca aceasta să recomande statelor membre începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Explicațiile aparțin ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, informează jurnal.md.

Comisia Europeană, atunci când a recomandat statelor membre ale Uniunii să deschidă negocierile de aderare a țării noastre la UE, a analizat strict în baza unui raport publicat acum trei zile, care evalua progresele înregistrate de RM în direcția îndeplinirii recomandărilor de la obținerea statului de țară-candidat pentru aderare, dar și impelementarea acquis-ului comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit acestui raport, Comisia a evaluat rezultatele Republicii Moldova ca fiind „excelente”.

„În raportul Comisiei Europene, publicat pe 8 noiembrie, se constată progresele realizate de Republica Moldova în practic toate domeniile relevante pentru funcționarea unui stat. Acest raport analizează progresele Republicii Moldova pe două categorii: una este implementarea recomandărilor atunci când Moldova a devenit stat candidat. Cea de-a doua ține de progresul Republicii Moldova în implementarea acquis-ului comunitar pe 35 de așa-numite capitole de negociere, care acoperă tot: sisteme de impozitare, libera circulație a capitalului, a persoanelor, a bunurilor, politici de pescuit. Deci, evaluează absolut tot ceea ce se întâmplă. Pe ambele domenii, rezultatele Republicii Moldova sunt excelente. Și în baza acestor rezultate, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să înceapă negocierile de aderare a RM la Uniunea Europeană”, a declarat șeful diplomației de la Chișinău.

Din cele nouă recomandări propuse de Comisia Europeană, Republica Moldova a reușit să îndeplineasă complet, sută la sută, șase. Altele trei, care se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și dezoligarhizarea, sunt apoape complete și mai există doar mici aspecte care trebuie finalizate.

Aceste rezultate au determinat Comisia Europeană să declare că Republica Moldova a reușit să îndeplinească în proporție de 94% recomandările pe care trebuia să le atingă.

„Deci, din nouă recomandări, Republica Moldova a îndeplinit șase în proporție de 100%, iar celelalte trei sunt aproape îndeplinite, dar mai avem anumite lucruri care trebuie finalizate. Comisia Europeană a elaborat un sistem de analiză pe intern în care se evaluează rata de implementare a acestor recomandări, iar cifra comunicată public de Comisie este că RM a îndeplinit 94% din acțiunile pe care urma să le îndeplinim. La această etapă, ne-au rămas numite măsuri pe trei domenii: lupta cu corupția, dezoligarhizarea și reformarea sistemului de justiție”, a adăugat ministrul de Externe al RM.

Totuși, oficialul a explicat că îndeplinirea acestor recomandări ale Comisiei Europene nu semnifică nicidecum faptul că dintr-o dată, în Republica Moldova, se va reforma radical sistemul de justiție, ci înseamnă doar că, pentru o anumită etapă în procesul de aderare al RM la UE, au fost îndeplinite criteriile vital necesare în ceea ce privește îmbunătățirea justiției de la Chișinău.

Pentru o diferență sesizabilă în ceea ce privește sistemul de justiție este însă nevoie de adoptarea mult mai multor legi.

„Evident, finalizarea acestor recomandări nu înseamnă că brusc, peste noapte, în Republica Moldova se schimbă sistemul de justiție. Dar realizarea acestor acțiuni care ne mai rămân vor însemna că pentru această etapă, în parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a făcut câțiva pași, suficienți ca să începem negocierile de aderare. Deci, asta este modalitatea de abordare a acestor lucruri de Comisia UE. Ca să fiu mai concret, urmează să mai adoptăm câteva legi”, a conchis Nicu Popescu.

#Comisia Europeană #justitie #legi #Nicu Popescu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.