New York Times (NYT), o publicație americană renumită, a dedicat un articol vineri, 10 februarie curent, despre demisia prim-ministrei Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, „un vecin ucrainean zdruncinat de război”. În el, a fost solicitat telefonic Nicu Popescu care a exercitat funcția de ministru moldovean de Externe. Potrivit oficialului, „o mare parte” din fosta echipă va rămâne în cea a lui Dorin Recean, candidatul desemnat de președinta Maia Sandu, în urma consultărilor cu fracțiunile.

„Natalia Gavriliță era prim-ministru din 2021, când a preluat conducerea guvernului după ce alegerile au dat o majoritate puternică în Parlament politicienilor pro-occidentali. Prim-ministrul pro-occidental al Moldovei, o națiune cu probleme est-europene, care se învecinează cu Ucraina, și-a dat demisia vineri, lovită de o criză energetică severă, inflație în creștere și rachete rătăcitoare ca urmare a războiului care se desfășoară alături”, scrie NYT.

Publicația mai atrage atenția că oficialii și analiștii au spus că plecarea ei nu va împinge fosta republică sovietică înapoi pe orbita Moscovei și nici nu va schimba aspirațiile acesteia de a adera la Uniunea Europeană. În următoarea ordine de idei, a fost plasată declarația lui Nicu Popescu cu care reporterii au vorbit la telefon.

„Nu este o criză, ci doar o remaniere normală a guvernului”, a declarat Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, într-un interviu telefonic. El a spus că o „mare parte” din echipa primului-ministru va rămâne la locul de muncă.

Din articolul de pe NYT, nu este clar dacă Nicu Popescu își va păstra fotoliu.

Amintim că, în câteva zile, Dorin Recean urmează să prezinte echipa de miniștri cu care vrea să activeze în calitate de prim-ministru, dacă va obține votul de încredere din partea Parlamentului Republicii Moldova, unde PAS deține majoritatea legislativă. Anterior, se vehicula că Ala Nemerenco își va păstra funcția de ministră a Sănătății.

#New York Times #Nicu Popescu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.