„Regimul de la Kremlin nu este în măsură să ne ofere lecții de democrație”. Așa a comentat Mihai Popșoi acuzațiile Rusiei la adresa guvernării de la Chișinău, după reținerea Evgheniei Guțul.

Șeful diplomației din Moldova a punctat că administrația de la Moscova nu se mai sfiază „să apere deschis grupurile criminale din Republica Moldova”. În același timp, Popșoi a menționat că partidul de la conducerea Rusiei persecută opoziția.

„Regimul de la Kremlin, care persecută opoziția și ucide politicienii incomozi, nu este în măsură să ofere lecții de democrație. Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiile moldovenești se vor expune pe acest caz”, a conchis ministrul Afacerilor Externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că după reținerea Evgheniei Guțul, în seara de 25 martie, Dmitri Peskov și Maria Zaharova au făcut declarații similare, în care au luat apărarea guvernatoarei Găgăuziei și au spus că funcționara de la Comrat ar fi supusă presiunilor, din motive politice.

Rusia continuă să „învețe” Moldova ce înseamnă democrație. După Peskov, și Zaharova sare să o apere pe Guțul

#Guțul #Mihai Popșoi #Peskov #retinere #Zaharova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.