Roman Cojuhari, consilier municipal din Fracțiunea PAS, a fost numit astăzi în funcție de director al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”. În acest sens, directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, a venit cu un mesaj de salut pentru echipa întreprinderii, reiterând necesitatea dezvoltării și modernizării ,,Poștei Moldovei”, precum și creșterea accesibilității și competitivității serviciului poștal universal.

,,Sunt sigur, că odată cu venirea noii conduceri, vom fi martori ai schimbării spre bine la această întreprindere de stat. Domnul Roman Cojuhari este specialist în domeniul financiar-bancar. Dumnealui a înregistrat rezultate frumoase în sfera de administrare și gestionare a patrimoniului public, precum și marketing. Cunoștințele și experiența dumnealui vor fi binevenite în dezvoltarea acestei entități publice, serviciile căreia sunt solicitate de către cetățenii din întreaga țară”, a subliniat Eugeniu Cozonac.

La rândul său, Roman Cojuhari a mulțumit pentru încrederea acordată, menționând faptul că, cunoaște specificul activității întreprinderii de stat și va depune eforturile necesare întru identificarea soluţiilor optime atât pentru realizarea obiectivelor prestabilite, cât și a indicatorilor de performanță planificați.

,,Sper să nu dezamăgesc încrederea acordată. Doar împreună, în echipă, vom putea face față provocărilor și ne vom bucura de realizări”, a subliniat Roman Cojuhari.

La fel, noul director interimar a menționat că sunt multe lucruri de făcut și că este deschis spre colaborare pentru a dezvolta această instituție în așa fel încât cetățenii să aibă încredere în serviciile oferite de întreprindere.

Realitatea.md amintește că, fostul director general al „Postei Moldovei”, Vitalie Zaharia, și-a încheiat recent mandatul la întreprindere.

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Vitalie Zaharia, a demisionat! Mesajul de adio

#director #Posta Moldovei #Roman Cojuhari

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.