O echipă BBC a avut o ocazie rară de a vizita depozitul din Georgia, Statele Unite, unde se află mii de obiecte găsite după naufragiul Titanicului. Este secretul cel mai bine păzit, datorită valorii obiectelor care sunt acolo, fiecare dintre ele având propria poveste. O geantă de crocodil la modă și fiole minuscule de parfum care încă mai emană o aromă puternică sunt doar câteva dintre obiectele prețioase recuperate din cel mai faimos naufragiu din lume – Titanicul.
Locația exactă a depozitului unde sunt depozitate este un secret bine păzit, din cauza valorii conținutului său. Depozitul se află undeva în Atlanta, Georgia, în Statele Unite, scrie bbc.com. În interior, rafturile sunt pline cu mii de obiecte, printre care o cadă răsturnată, un hublou lovit, sticlărie gravată.
O geantă din piele de crocodil care ascunde o poveste tragică
„Este o mică geantă foarte frumoasă, care era la modă”, spune Tomasina Ray, director de colecții pentru RMS Titanic Inc, compania care a recuperat aceste obiecte prețioase. Firma americană deține drepturile de salvare a navei și, de-a lungul anilor, a recuperat 5.500 de obiecte de pe locul epavei, dintre care o parte sunt expuse în întreaga lume.
Geanta este fabricată din piele de crocodil, care a rezistat zeci de ani în adâncurile Atlanticului de Nord. Obiectele delicate din interior au fost și ele conservate, dezvăluind detalii despre viața proprietarei sale – o pasageră de clasa a treia pe nume Marian Meanwell.
„Era o creatoare de modă în vârstă de 63 de ani. Călătorea spre SUA pentru a fi alături de fiica ei, care rămăsese văduvă de curând”, spune Tomasina.
În geantă a fost găsită și o fotografie decolorată, despre care se crede că este a mamei lui Marian Meanwell, precum și documente de care avea nevoie pentru noua ei viață în America, inclusiv o scrisoare de referință scrisă de mână de la fostul ei proprietar din Londra. În scrisoare scria: „Am considerat-o întotdeauna pe domnișoara Meanwell o chiriașă bună, promptă la plată”.
Înăuntru se afla și cardul ei de verificare medicală, deoarece toți pasagerii de la clasa a treia trebuiau să demonstreze că nu aduc boli în SUA. Dar acest document pătat de apă dezvăluie o întorsătură tragică a sorții.
Marian Meanwell avusese rezervare pe Majestic – o altă navă White Star Line. Dar acesta nu a plecat, așa că pe card, Majestic este tăiat și se menționa transferul pe Titanic. Marian Meanwell a devenit unul dintre cei 1.500 de oameni care și-au pierdut viața.
„Să putem spune povestea ei și să avem aceste obiecte este foarte important. Altfel, ea ar fi fost doar un alt nume de pe listă”, spune Tomasina.
Parfumul care încă se mai simte
Obiecte care au aparținut supraviețuitorilor au fost, de asemenea, scoase din adâncuri. Tomasina deschide un recipient de plastic și un miros dulce-amărui umple aerul. „Este foarte puternic”, recunoaște ea.
Înăuntru sunt fiole mici de parfum. Acestea sunt sigilate, dar aroma lor puternică scapă, chiar și după zeci de ani pe fundul mării. „La bord se afla un vânzător de parfumuri care avea peste 90 de fiole mici de parfum”, explică Tomasina.
Numele lui era Adolphe Saalfeld și călătorea ca pasager la clasa a doua. Saalfeld a fost unul dintre cei 700 de oameni care au supraviețuit. „El murise până când am găsit asta”, spune Tomasina. „Dar am înțeles că a trăit cu un pic de vinovăție – vinovăția supraviețuitorului”, a declarat Tomasina Ray
Sticla de șampanie
De asemenea, în colecție se află o sticlă de șampanie – cu șampanie în interior și un dop în vârf.
„Probabil că puțină apă ar fi pătruns prin dop pe măsură ce acesta se comprima și egaliza presiunea. Și apoi a rămas pe fundul oceanului”, spune Tomasina.
Când Titanicul s-a scufundat în 1912, după ce a lovit un aisberg, nava s-a rupă în două, iar obiectele de pe vas s-au împrăștiat. „Există o mulțime de sticle pe fundul oceanului și o mulțime de oale și vase de bucătărie, pentru că Titanicul s-a spart în jurul uneia dintre bucătării”, spune Tomasina.
La bord se aflau mii de sticle de șampanie. Proprietarul pachebotului dorea ca pasagerii de la clasa întâi să experimenteze opulența supremă, cu un decor somptuos și cele mai bune mâncăruri și băuturi.
„Era ca un palat plutitor, iar Titanic trebuia să fie cel mai luxos vas de linie Așa că șampania, sala de sport, toate aceste facilități și lucruri minunate pentru pasageri ar fi fost foarte importante pentru ei”, spune Tomasina.
Dezvăluiri despre niturile metalice
Titanicul se afla în călătoria sa inaugurală, de la Southampton către SUA, când a lovit aisbergul. Se spunea la vremea respectivă că nu se poate scufunda. Tomasina a arătat însă echipei BBC câteva dintre niturile metalice ale navei. Se estimează că ar fi fost trei milioane.
„Când Titanicul s-a scufundat, s-a vehiculat teoria că s-ar fi folosit materiale de calitate inferioară și că de asta nava se scufunda mai repede”, explică Tomasina.
Unele dintre aceste nituri au fost testate pentru a vedea dacă conțin impurități. „Au existat concentrații ridicate de zgură în acestea, care este un material asemănător sticlei care le face poate puțin mai fragile la rece”, spune ea.
Împărțirea pe clase
Viața la bord era diferită în funcție de clasele sociale – chiar și în ceea ce privește ceștile și farfuriile din care se bea și se mănâncă. O cană albă pentru pasagerii de la clasa a treia este simplă, cu un logo roșu aprins White Star. O farfurie de clasa a doua are un decor floral albastru frumos și e puțin mai delicată. Dar, o farfurie de clasa întâi este făcută din porțelan mai delicat. Are un ornament auriu și la lumină se poate sesiza un model complicat de ghirlandă. „Acest model ar fi fost colorat, dar, deoarece a fost colorat peste glazură, a putut fi spălat”, spune Tomasina.
RMS Titanic Inc este singura companie care are permisiunea, legal, să recupereze și să depoziteze obiecte de pe navă. Acest drept i-a fost acordat de un tribunal american în 1994. Dar trebuie să facă acest lucru în condiții stricte – obiectele trebuie să rămână toate în același loc, să nu poată fi vândute separat, și trebuie să fie conservate corespunzător.
Până acum, toate artefactele au fost colectate din câmpul de resturi. Recent, însă, firma a stârnit controverse în legătură cu dorința sa de a recupera un obiect chiar de pe navă – echipamentul radio Marconi care a transmis apelurile de ajutor ale Titanicului în noaptea scufundării.
Unii cred că epava este un mormânt și ar trebui lăsată în pace
În curând ar putea fi nevoie de mai mult spațiu pe rafturile acestui depozit secret.
Cea mai recentă expediție a companiei la fața locului a implicat realizarea a milioane de imagini ale epavei pentru a crea o scanare 3D detaliată. Pe lângă studierea stării actuale a camerei radio Marconi, echipa a identificat și obiecte din câmpul de resturi pe care ar dori să le recupereze în viitoarele scufundări.
Scufundarea pachebotului Titanic, care a dus la 1.519 morți în 12 aprilie 1912 , este unul dintre cele mai teribile dezastre maritime pe timp de pace din istorie.
