În câteva zile începe pre-vettingul celor 12 candidați non-judecători care se vor duela pentru mandatul de membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Candidații s-a familiarizat deja cu proiectele declarațiilor de avere și de interese personale, iar la începutul lunii iulie vor trebuie să le depună completate, acesta fiind primul pas în procesul de pre-vetting.

Realitatea.md vă va prezenta profilul celor 12 candidați, în baza informațiilor făcute publice de către Centrul Resurselor Juridice.

Unul din cei 12 candidați este Ștefan Belecciu.

Conform CV-ului acestuia, în prezent este profesor universitar al Catedrei de Drept din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Acesta și-a luat doctoratul în anul 2001 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza „Căile asigurării legalității în administrația de stat a Republicii Moldova”.

Printre domeniile în care aceste este specializat se numără Drept Administrativ, Drept contravențional și Servicii Publice. Pe lângă experiența profesională din domeniul academic, care începe din anul 1998 cu funcția de lector al catedrei de „Științe juridice” a Academiei de administrare publică pe lângă Guvernul Republicii Moldova, Belecciu are experiență și în proiecte cu finanțare externă.

Belecciu vorbește fluent limbile română și rusă și la nivel intermediar limba franceză.

Precizăm că, Comisia de evaluare de pre-vetting, care examinează profesionalismul și integritatea candidaților la funcția de membru CSM și CSP, este creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri sunt delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Președinte al comisiei este juristul olandez Herman von Hebel.

Entitatea și-a început activitatea în luna aprilie. Membrii comisiei evaluează candidații la funcția de membru CSP și CSM prin prisma integrității și a profesionalismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #pre-vetting #Stefan Belecciu

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.