Turcia va cere Finlandei și Suediei extrădarea a 33 de persoane suspectate că ar fi afiliate unor mișcări considerate teroriste de regimul de la Ankara. Solicitarea a fost anunțată marți de ministrul Justiției Bekir Bozdag.

Se întâmplă la o zi după semnarea unui memorandum între cele trei state prin care se deschide accesul Finlandei și Suediei la NATO, conform Digi24. Marţi, înainte de summitul NATO de la Madrid, Erdogan a avut o discuție de mai multe ore cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson.

„În cadrul noului acord, vom cere Finlandei extrădarea a şase membri ai PKK şi a şase membri ai FETO, şi Suediei să extrădeze zece membri ai FETO şi 11 ai PKK”, citează AFP oficialialul turc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PKK este denumirea prescurtată a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, inclusă în lista organizațiilor teroriste de către regimul Erdogan. FETO este acronimul mișcării fondate de predicatorul Fethullah Gülen, stabilit în SUA şi considerat de liderul turc instigator al tentativei de puci în iulie 2016.

Anterior, Turcia bloca aderarea celor două ţări nordice la NATO, acuzându-le că adăpostesc militanți ai PKK şi FETO. Discuțiile în cadrul căreia oficialii din cele trei state au ajuns la numitor comun fost asistată de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

#Erdogan #Finlanda #NATO #Suedia #turcia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.