Turcia va cere Finlandei și Suediei extrădarea a 33 de persoane suspectate că ar fi afiliate unor mișcări considerate teroriste de regimul de la Ankara. Solicitarea a fost anunțată marți de ministrul Justiției Bekir Bozdag.

Se întâmplă la o zi după semnarea unui memorandum între cele trei state prin care se deschide accesul Finlandei și Suediei la NATO, conform Digi24. Marţi, înainte de summitul NATO de la Madrid, Erdogan a avut o discuție de mai multe ore cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson.

„În cadrul noului acord, vom cere Finlandei extrădarea a şase membri ai PKK şi a şase membri ai FETO, şi Suediei să extrădeze zece membri ai FETO şi 11 ai PKK”, citează AFP oficialialul turc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PKK este denumirea prescurtată a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, inclusă în lista organizațiilor teroriste de către regimul Erdogan. FETO este acronimul mișcării fondate de predicatorul Fethullah Gülen, stabilit în SUA şi considerat de liderul turc instigator al tentativei de puci în iulie 2016.

Anterior, Turcia bloca aderarea celor două ţări nordice la NATO, acuzându-le că adăpostesc militanți ai PKK şi FETO. Discuțiile în cadrul căreia oficialii din cele trei state au ajuns la numitor comun fost asistată de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

#Erdogan #Finlanda #NATO #Suedia #turcia

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.