„E nevoie de timp pentru ca rezultatele procesului de evaluare a judecătorilor și procurorilor să fie vizibile”. Opinia a fost exprimată de președintele Comisiei de Pre-Vetting, invitat la începutul săptămânii la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Herman von Hebel a subliniat că „acum încă este prea devreme să spunem dacă nivelul de încredere în justiție a crescut”.

„Este nevoie de timp. De asemenea, trebuie să așteptăm rezultatele activității unor organe din Consiliul Superior al Magistraturii și al Procurorilor care au fost formate în baza rezultatului optim de evaluare. Acest proces durează. Avem nevoie de timp. Dezvoltarea încrederii este un proces care durează ani de zile, este important să menționăm”, a declarat Herman von Hebel.

Nadejda Hriptievschi, membră a Comisiei de Pre-Vetting, recunoaște că o mai bună comunicare cu publicul ar fi fost esențială.

„Sigur că ne-am fi dorit și eu, personal, aș fi dorit-o un procent de încredere mult mai mare, dar cred că trebuie să înțelegem foarte bine și să explicăm. Așa a fost creat sistemul Pre-Vetting, în special, deciziile noastre s-au publicat doar cu acordul candidaților. Plus, deciziile noastre sunt pasibile de contestat direct în instanță și procesele și de verificare în instanță au durat foarte mult. (…) Într-adevăr, la nivelul comunicării publice, noi nu am reușit suficient să explicăm, dar eu am toată încrederea că acea încredere va reveni cu timpul atunci când de fapt oglinda, rezultatele activității sunt organele care au fost create, și din moment ce toate contestațiile la Curtea Supremă de Justiție vor fi examinate și acolo oamenii pot să citească, desigur, cei care sunt interesați și deciziile Curții Supreme”.

Hriptievschi crede că inclusiv criticile necontrolate ale candidaților au afectat percepția publică:

„Candidații, din păcate, nu au avut nici o restricție să critice activitatea Comisiei. Și cine n-a vrut a criticat. Noi, din păcate, nu am putut să ieșim cu clarificări, pentru că nu avem dreptul să comentăm asupra cazurilor individuale atunci când candidatul sau candidata refuză să publice decizia asta. Ar fi însemnat ca eu să-mi încalc îndatorirea mea conform legii. Ceea ce eu știu din evaluare, pot să utilizez doar pentru evaluare și atât și nu putem să contestăm și să ieșim să ne apărăm deciziile proprii atunci când încă se examinează de Curtea Supremă de Justiție”.

Din cei 69 de candidați evaluați, doar 23 au promovat procesul, spune von Hebel.

„Avem un nou Consiliu Superior al Magistraturii, avem un nou Consiliu al Procurorilor, lucrul a început, alte comisii lucrează, este începutul unui proces lung”, a adăugat președintele Comisiei de Pre-Vetting.

Un sondaj realizat de IPRE și Magenta Consulting la finalul anului trecut arată că 40% dintre respondenți au încredere în vetting, în timp ce 42% sunt sceptici. Mai mult, doar 40% dintre cetățeni se consideră bine informați despre reformele din justiție. Corupția, „cumătrismul” și incompetența sunt principalele probleme ale sistemului de justiție în Moldova, consideră cei intervievați. Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Herman von Hebel #justitie #prevetting #vetting

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.