La data de 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a aprobat decizia privind intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen din 1 ianuarie 2025. Aderarea României la spațiul Schengen presupune ridicare controalelor la trecerea frontierei de stat dintre România și Bulgaria și România și Ungaria.

Intrarea României în Schengenul terestru, „drept binemeritat”. Declarațiile lui Iohannis și Ciolacu, după decizia JAI

În aceste condiții, după traversarea frontierei de stat dintre Republica Moldova și România, călătorii nu vor mai fi supuși controalelor de frontieră în interiorul comunității europene.

Pentru cetățenii Republicii Moldova aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen reprezintă un element pozitiv, deoarece după finalizarea procedurilor aferente aderării acestora și ridicării controalelor la frontierele interne, nu va mai fi nevoie să treacă controlul la frontiera dintre România și Bulgaria sau România și Ungaria. Respectiv, acest fapt va diminua din timpul călătoriilor către statele Europei Centrale și de Vest.

Aderarea României la spațiul Schengen din punct de vedere al traversării frontierei de stat nu presupune careva schimbări esențiale la această etapă, doar includerea unor verificări adăugătoare, ceea ce poate crește timpul de procesare la punctele de trecere a frontierei, în special în perioadele de vârf.

Totodată, Poliția de Frontieră reiterează următoarele recomandări în cazul în care intenționați să călătoriți în statele membre ale Uniunii Europene:

– Verificați valabilitatea pașaportului biometric pentru a beneficia de regimul de călătorie fără vize în Uniunea Europeană;
– Verificați ca pașaportul să fie valabil pentru cel puțin 6 luni de la data planificată a călătoriei;
– Consultați sursele oficiale pentru a fi la curent cu cerințele privind călătoria și șederea în spațiul Schengen;
– Planificați călătoriile în perioade mai puțin aglomerate pentru a reduce timpii de așteptare;
– Verificați fluxul de trafic consultând pagina oficială a Poliției de Frontieră https://border.gov.md/index.php/camere-web sau traficul online https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline/ sau contactând la Linia verde;
– Asigurați-vă că dispuneți de documentele confirmative care să confirme scopul călătoriei.

„Poliția de Frontieră rămâne angajată în a asigura o tranziție fluidă și securizată pentru cetățenii care utilizează punctele de trecere a frontierei cu România. Vom continua să colaborăm cu partenerii internaționali pentru a asigura respectarea standardelor Schengen și pentru a minimiza impactul asupra fluxului de călători. Pentru orice întrebări sau clarificări suplimentare, vă sugerăm să consultați pagina oficială a Poliției de Frontieră www.border.gov.md sau să ne contactați la Linia verde +373 22 259 717. Prin respectarea recomandărilor și informarea corespunzătoare, trecerea frontierei poate fi un proces rapid și sigur pentru Dumneavoastră!”, scrie în comunicatul emis presei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Politia de frontiera #Schengen

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.