Precizările ANRE privind scandalul pe piața gazelor: ”A fost decisă adresarea subiectului către CSE”

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) vine cu precizări, după ce Renato Usatîi a dezvăluit că unele companii din Moldova vând gaz natural mai multor agenți economici cu un tarif cuprins între 11 și 14 lei, în timp ce restul companiilor private, dar și simpli cetățeni achită un tarif de peste 29 lei.

Într-un comunicat de presă, responsabilii ANRE susțin că ”în condițiile unei creșteri abrupte și lipsei de previzibilitate a prețurilor la gazele naturale începând cu trimestrul IV 2021 și continuând în perioada anului 2022, mecanismul de stabilire a prețurilor reglementate de furnizare nu a acoperit în totalitate prețul achitat de furnizori pentru gazele naturale achiziționate din surse externe”.

„În acest caz, metodologia prevede o componenta de corectare a venitului reglementat (devieri). Conform cadrului metodologic în vigoare, devierile tarifare generate (pozitive/negative) urmează să fie recuperate prin prețurile reglementate în perioada ulterioară de reglementare. Totodată, începând cu trimestrul I al anului 2023, asistăm la o scădere a prețului de referință pe platformele de tranzacționare (în cazul nostru – Dutch TTF), ca urmare a condițiilor meteo favorabile pe continent, cât și a identificării de surse energetice alternative, prin aceasta reducându-se considerabil cererea de gaze naturale. În acest sens, au apărut condiții favorabile pentru furnizorii din piața nereglementată (piața liberă) să achiziționeze gaze naturale de la surse externe, spre a fi comercializate, prin negocieri directe, consumatorilor potențiali interesați”!, se menționează în comunicat.

ANRE recunoaște că, ”începând cu luna martie 2023, unii consumatori au inițiat procedurile de migrare de la furnizorii cu obligația de serviciu public, la furnizori din piața nereglementată”.

„În vederea excluderii fenomenului respectiv, atunci când unii consumatori ar renunța la furnizarea de gaze naturale de către furnizorii cu obligația de serviciu public, Ministerul Energiei împreuna cu ANRE au inițiat discuții în scopul elaborării unui mecanism de distribuire a sarcinii de compensare a devierilor tarifare către toți consumatorii, în funcție de ponderea fiecăruia în generarea acestora, chiar și în situația când aceștia optează să migreze către furnizori din piața nereglementată. În rezultatul ședințelor de lucru s-a constatat că legislația în vigoare în sectorul gazelor naturale nu permite ANRE stabilirea unui mecanism în acest sens. În acest scop, de comun acord, a fost decisă adresarea subiectului către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, în vederea obținerii unei derogări de la cadrul normativ în vigoare”, se mai menționează în comunicatul ANRE.

Amintim că luni, 29 mai, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a dezvăluit numele companiilor din Moldova care vând gaz natural mai multor agenți economici cu un tarif cuprins între 11 și 14 lei, în timp ce restul companiilor private, dar și simpli cetățeni achită un tarif de peste 29 lei. Este vorba de cinci companii, printre care și SRL „TransAutoGaz”, fondată de S.A. „Moldovagaz”. Declarațiile au fost făcute de Usatîi în timpul unui briefing de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut micșorarea urgentă a tarifului la gazele naturale la 10 lei. Această reducere, potrivit membrilor formațiunii, este impusă de scăderea de 3 ori, la 350 de dolari pentru o mie metri cubi, a prețului la gaze pe piața mondială. PSDE a depus și un demers la Ministerul Energiei, însă nu au primit nici un răspuns în acest sens.

#gaze naturale #scandal #ANRE

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.