Din cauza speculațiilor informatțiilot eronate referitor la subiectul procedurii de achiziții ce vizează documente statale, în special a actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare, Agenția de Servicii Publice (ASP) vine cu precizări suplimentare.

Achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în anul 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021. Nemijlocit achiziția va fi realizată în anii 2022-2023, cu alocarea sumelor necesare în bugetele ASP pentru anii 2022 și 2023, necesare pentru realizarea contractului respectiv, încheiat în rezultatul licitației publice. Subliniem faptul, că pentru a evita o eventuală îndatorare financiară a ASP, procedura de achiziție include clauze contractuale obligatorii privind efectuarea achitărilor cu producătorii – doar după perfectarea documentelor de către ASP. În același timp, având în vedere că ASP este o instituție publică și își desfășoară activitatea în baza autonomiei financiare (potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP), mijloacele financiare pentru achiziționarea blanchetelor urmează să fie alocate din bugetul ASP, se arată în comunicatul ASP.

Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021, este argumentată din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor respective include un ansamblu de activități ce urmează să fie derulate în cadrul unui termen îndelungat, de cel puțin 12 luni calendaristice (proceduri de achiziție, proceduri de implementare și confecționare a blanchetelor, configurarea și corelarea întregului sistem tehnologic de confecționare și personalizare a documentelor cu toate procesele tehnice aferente și alte activități conexe).

Întru utilizarea resurselor externe şi informarea mediului de afaceri din exterior, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, ASP a publicat Anunţul de intenţie şi Anunțul de participare privind achiziția publică a bunurilor nominalizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română și limba engleză. Actele nominalizate pot fi accesate pe link-urile:

Anunț de intenție în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:237115-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
Anunț de participare în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:240111-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
Anunț de participare în limba engleză: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:252051-2021:TEXT:EN:HTML&src=0

Cerințele și sarcinile tehnice, înaintate în cadrul unor asemenea licitații, sunt elaborate în baza standardelor internaționale (ICAO DOC 9303, ISO 7816, ISO 14443, ISO 15417 etc.), fiind aplicabile documentelor de înregistrare, documentelor de călătorie și actelor de identitate.

Pachetul de documente aferent acestei licitații a fost solicitat de către 4 operatori economici:

Certsign (România);
Tipo Direct (Moldova);
Garsu Pasaulis (Lituania);
Muhlbauer (Germania).

La data de 24.06.2021, ora 15:00, prin platforma SIA RSAP (MTender), a avut loc deschiderea ofertelor la procedura de achiziţie publică nominalizată. Potrivit informaţiei plasate pe platforma SIA RSAP (MTender), la concurs au depus ofertele 3 operatori economici:

Certsign (România);
ANY BiztonsagiNyomdaNyrt (Ungaria);
Garsu Pasaulis (Lituania).

Conform procedurilor de achiziții publice, ASP a inițiat deja examinarea ofertelor depuse.

Comparația licitațiilor din anul 2012 și din anul 2017:

În anul 2012 a fost organizată licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000 de carnete). Această licitație a fost organizată, în premieră, nu de către o autoritate contractantă (ÎS ”CRIS ”Registru”), dar de către Ministerul Finanțelor care nu era beneficiarul blanchetelor. Beneficiarii blanchetelor au fost ÎS ”CRIS ”Registru”, Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În rezultatul licitației, organizate de către Ministerul Finanțelor, compania ”Gemalto” SA a devenit câștigătoare cu una din cele mai scumpe oferte. Prețul acceptat de către Ministerul Finanțelor a constituit 5,90 euro pentru fiecare carnet de pașaport al cetățeanului RM (pe când prețul minim propus de compania ”Oberthur Technologies” a fost de 4,7 euro).

Neavând un alt temei conform legislației cu privire la achiziții, în baza Hotărârii Guvernului nr.776/2012 ” cu privire la împuternicirea Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” pentru semnarea contractului privind achiziţionarea carnetelor de paşapoarte cu cip integrat, această întreprindere a fost împuternicită să negocieze și să semneze contractul cu câștigătorul licitației (”Gemalto” SA).

Această licitație și organizarea executării contractului a durat circa 3 ani. Procedura licitației a avut loc în anii 2011-2012, contractul a fost senat în anul 2013, iar prima livrare a fost efectuată la sfârșitul anului 2014.

În anul 2017 ÎS ”CRIS ”Registru” a organizat licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000), cu aceleași cerințe tehnice față de carnete. În cadrul licitației au participat 4 companii, inclusiv ”Garsu Pasaulis” și ”Gemalto” SA.

De menționat, că la această licitație compania ”Gemalto” SA a înaintat oferta cu prețul mai mic (3,85 euro) decât oferta ”Gemalto” SA din 2012. Dar în rezultatul licitației oferta companiei UAB ”Garsu Pasaulis” cu prețul de 3,60 euro pentru fiecare carnet de pașaport a fost recunoscută ca oferta câștigătoare.

ASP respinge toate insinuările şi suspiciunile precum că în procesul menţionat ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri. Venim şi pe această cale cu solicitarea către toţi acei interesaţi de activitatea ASP să se abţină de la speculaţii. ASP își rezervă dreptul să se adreseze în instanță de judecată pentru a apăra imaginea instituției.

Agenția Servicii Publice este deschisă pentru a oferi orice informaţii veridice despre activitatea sa şi mizează pe corectitudinea tuturor celor care sunt interesaţi de respectivele informaţii.

#Agentia de Servicii Publice #ASP

Prețurile apartamentelor din mun. Chișinău au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele trei decenii, majorându-se de 7,4 ori față de perioada 1996–2000. În 2025, capitala Republicii Moldova a consemnat cea mai mare creștere anuală a prețurilor locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. Totuși, în trimestrul doi al anului 2026, ritmul de scumpire a încetinit, creșterea anuală coborând la 3,8%, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare record de creștere a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. Recordul precedent fusese înregistrat în 2001, când prețurile au crescut cu 46,6%. Pe termen lung, începând cu anul 1996, prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut, în medie, cu 8,3% anual. Comparația internațională pentru anul 2025 arată că Moldova s-a situat pe primul loc în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor locuințelor noi în capitalele analizate, cu o majorare de 31,7%. Chișinăul a fost urmat de Belgrad (+20%), Bratislava (+17,2%), București (+15,3%) și Budapesta (+11,1%). La polul opus s-au situat capitale precum Dublin, unde prețurile au scăzut cu 15,3%, Luxemburg (-4,6%), Oslo (-4,5%) și Ankara (-3,8%).

În ceea ce privește evoluția pe termen lung, spune economistul, prețul mediu al unui metru pătrat de apartament în Chișinău a crescut de la circa 170 de euro între 1996–2000, la 1265 de euro în 2026. Astfel, valoarea acestuia s-a majorat de 7,4 ori. Datele pentru trimestrul II din 2026 indică o temperare a pieței imobiliare. Creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a ajuns la 3,8%, după vârful înregistrat în 2025. Evoluțiile diferă în funcție de segmentul pieței. În trimestrul II din 2026, apartamentele noi s-au scumpit cu 0,2% față de trimestrul precedent, în timp ce apartamentele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%. Cu toate acestea, comparativ cu primul trimestru din 2023, prețul mediu al unui metru pătrat a crescut cu 62% pentru apartamentele noi și cu 61% pentru cele de pe piața secundară.

Trei din patru apartamente scoase la vânzare au una sau două camere, afirmă analistul economic. Structura ofertelor de vânzare din municipiul Chișinău, în 2026, arată o concentrare semnificativă pe apartamentele de dimensiuni mai mici. Circa 40,2% dintre ofertele unice sunt pentru apartamente cu două camere, iar 35% pentru cele cu o cameră. Împreună, acestea reprezintă 75,2% din totalul ofertelor. Apartamentele cu trei camere constituie 18,2% din ofertă, în timp ce locuințele cu patru sau mai multe camere reprezintă aproximativ 2%, iar garsonierele – 4,7%. În ceea ce privește vânzările, aproximativ șapte din zece apartamente tranzacționate provin de pe piața secundară. Apartamentele noi reprezintă 30% din total, dintre care 25% sunt comercializate în varianta albă și 5% sunt finisate.

Analiza evidențiază și discrepanțe importante între sectoarele municipiului Chișinău. Cel mai scump sector este Centru, unde prețul median al apartamentelor este cu 47% peste media orașului. La polul opus se află sectorul Botanica, unde locuințele sunt cu 13% sub media municipală. În celelalte sectoare, prețurile se situează astfel: Buiucani – cu aproximativ 8% peste media orașului, Râșcani – cu 2% peste medie, Ciocana – cu 3% sub medie, iar Telecentru – cu 11% sub media municipală.

Unul dintre constatările importante ale lui Veaceslav Ioniță se referă la îmbunătățirea accesibilității locuințelor în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariul exprimat în euro a crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce prețurile apartamentelor au crescut cu 3,8%. Ca urmare, accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit cu 2%. Potrivit calculelor economistului, în 2026, pentru achiziționarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare aproximativ 1,9 salarii medii lunare, comparativ cu 2,7 salarii în 2015. Tendința este confirmată și de comparația pe termen lung.

În perioada 2015–2025, raportul dintre prețul locuințelor și venituri a crescut cu 6,8% în UE, în timp ce în Moldova acesta s-a redus cu 29,2%. Pentru Moldova, comparația vizează exclusiv apartamentele din municipiul Chișinău, în timp ce pentru UE sunt luate în calcul toate tipurile de locuințe la nivel de țară. De asemenea, pentru achiziționarea unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 m², în Chișinău, erau necesare 45,5 salarii medii nete anuale în 2006, în timp ce în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii. În comparația europeană pentru anul 2025, Chișinău se situează la un nivel de 13,9 salarii brute anuale necesare pentru procurarea unui apartament standard nou.

În 2025, declară economistul, chiria medie în Chișinău a constituit aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, un nivel inferior celui înregistrat în majoritatea capitalelor europene analizate. Spre comparație, chiria medie a ajuns la 45,4 euro/m² în Luxemburg, 31,2 euro/m² în Paris, 30,8 euro/m² în Dublin și 28,7 euro/m² în Amsterdam. Totodată, accesibilitatea chiriei în Chișinău s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. Dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 m² absorbea echivalentul a 103% din veniturile unei familii formate din două persoane care încasau salariul mediu, în 2026 aceasta reprezintă aproximativ 33% din veniturile familiei.