Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.

Procurorul cu imobil de milioane, „moștenit de la părinți”

Procurorul pentru misiuni speciale, Viorel Radețchi, a raportat cota parte de ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, evaluat la 143 de mii de lei și dintr-o casă de 369,6 metri pătrați, estimată la 1,3 milioane de lei. Bunurile au fost trecute în declarația de avere după semnarea unui contract de partaj al masei succesoriale. Este vorba despre o casă luxoasă, construită în stil rustic, amplasată în satul Stăuceni din suburbia Capitalei. Imobilul a fost procurat în ianuarie 2012 de către tatăl procurorului, Ion Radețchi. Presa a scris despre casa din Stăuceni a procurorului Radețchi încă în 2011, când el conducea Procuratura Anticorupție. Atunci, acuzatorul a negat că această vilă i-ar aparţine lui sau cuiva din rudele sale.

„Casa mi-a fost dată în folosință de părinți, iar după decesul tatălui mi-a revenit jumătate de casă și jumătate i-a rămas mamei. Părinții mei și ai soției muncesc 20 de ani peste hotare”, a punctat omul legii.

A uitat să declare firma fondată de soț

Procurora municipiului Chișinău, Ludmila Railean, a primit în 2020 o donație de 20.000 de lei de la o rudă apropiată. De asemenea, în ianuarie curent soțul său, Arcadii Railean, a devenit beneficiarul unui apartament de 76,6 metri pătrați amplasat în sectorul Telecentru al Capitalei. Locuința i-a fost donată de părinții săi, Gheorghe și Valentina Railean. Imobilul are o valoare cadastrală de 273 de mii de lei și este singura locuință raportată de acuzatoarea Railean. Precizăm că soțul Ludmilei Railean este co-fondatorul companiei La Riviere SRL, specializată în transporturi. Cota de participare de 50% în capitalul companiei respective însă nu figurează în declarația de avere și interese personale a procurorei. Ea a refuzat să ofere vreun comentariu în legătură cu averea declarată.

„Nu ofer informații prin telefon, neștiind persoana care mă sună și neavând un temei în baza căruia să ofer declarații. Toată infromația este plasată pe site-ul oficial și alte informații nu vă pot da. Să vă adresați oficial unde doriți dvs. Mă scuzați, sunt ocupată”, ne-a spus Ludmila Railean și a închis.

Procurorul care a depus declarații împotriva lui Viorel Morari s-a ales cu automobil cadou

Procurorul municipiului Chișinău, Mircea Ciobanu, care a dat declarații în dosarul intentat fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, s-a căpătuit la începutul anului curent cu un automobil de marcă Hyundai Palisade, scos de pe conveier în 2019. Cadoul în valoare de 250.000 de lei vine de la tatăl procurorului, Ion Ciobanu. Pe piața auto un astfel de autoturism costă de trei ori mai scump. În funcție de dotări și starea în care se află automobilul, prețul acesta variază între 31 și 35 de mii de euro.

Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurorul ne-a sugerat să cerem prețurile de la distribuitorul oficial Hyundai în Republica Moldova.

Precizăm că Mircea Ciobanu a activat timp de șase ani, până în iunie 2016, în funcția de procuror în cadrul Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale. Ulterior, a fost transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. În aprilie 2018, Ciobanu pleacă din proprie dorință de la Procuratura Anticorupție, fiind angajat în Procuratura municipiului Chișinău.

Bani, terenuri și case de locuit cu acareturi

Ion Bernaz de la Procuratura Rezina a raportat în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut o casă de 109,4 metri pătrați și terenul de șapte ari pe care este amplasată. Imobilul, evaluat la 86 de mii de lei, i-a fost donat soției sale de către mama ei, Ludmila Gherasimenco, care este specialist principal în cadrul Direcției învățământ, tineret și sport a Consiliului Raional Rezina. Și Lilia Mîțu de la Procuratura Florești s-u bucurat de un an prosper.

În 2020 părinții soțului ei i-au donat mai multe imobile. Este vorba despre un spațiu comercial de 84,4 metri pătrați și cota de ½ din alte patru imobile – o casă de 191,2 metri pătrați, un garaj de 38,1 metri pătrați și alte două construcții, de 60, respectiv 81,7 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor dăruite de socrii Liliei Mîțu se cifrează la peste 841 de mii de lei.

Investigația integrală poate fi citită AICI.

#averi #investigatie #milioane #procurori

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.